Poveștile din Ferentari legate de Facebook îți arată că nu ești singurul care se dă mahăr pe net

(Fotografie de English106 via Flickr)

Dacă atunci când eram mai mică prietenele mele îmi povesteau despre viața lor când ieșeam afară, acum știu ce se întâmplă cu ele de pe Facebook. Uneori sunt chiar bulversată, cum s-a întâmplat recent, când una dintre ele și-a dat check-in la Mon Cher pe Dorobanți, desi eu o vedeam în fața blocului, aici în Ferentari. 

Videos by VICE

Aly Blonda

Nickname-ul ei pe Facebook este „Aly Blonda”, dar ea este neagră, o arde-n antiteză nebună și mai scrie că lucrează… la Facebook. Aly Blonda distribuie mereu poze d-alea pe net de concurs și când vede ea că nu câștigă niciodată nimic, lasă comentarii pe pagina respectivă și începe să blesteme pe acolo. Își face comandă de pe toate site-urile astea cu hăinuțe și, când vine comanda, nu mai răspunde la telefon, sărăcia. 

Pe Aly o cunosc de când eram mică și știu că s-a născut cu probleme la cap, iar mă-sa cu tac-su, în loc să o ducă la doctor, o duceau la tămăduitoare. 

Mă-sa merge cantina de la Piața din Ferentari și, ce nu-i place, vinde prin cartier. Când merge acolo, ea vrea să fie prima-n față să ia produsele, de o rup alea cu bătaia de la coadă. Mereu se întoarce ciufulită. Tac-su, în schimb, vinde clame si bentițe prin cartier, îl măscărește rău nevastă-sa când vede că nu le-a vândut pe toate. Uneori își mai lua și o găleată d-aia și vindea porumb, dar care nu era fiert cum trebuie, așa că nu cumpăra nimeni. Și iar își lua măscări de la nevastă. 

Citește și: Poveștile de iubire din Ferentari îți arată că toți suntem la fel de proști când dăm de dragoste

Mă-sa era ceva mai productivă, auzise ea prin cartier că sunt case d-astea de binefacere și oamenii se ajută între ei. Nu a stat prea mult pe gânduri și s-a dus la Biserica Creștină Penticostală Evanghelia, undeva pe Prelungirea Ferentari. S-a dus acolo o perioadă, până când i-au făcut ăia casa, că era să cada pe ei. Nici acu’ nu e mai de Doamne ajută, dar i-au făcut ăia măcar o zugraveală, câteva reparații. Apoi îmi zicea mie :

„Doamnee, să vezi, Geanino, mă punea nebunii ăia să cânt, mă bufnea râsul, ce să fac, a trebuit să mă fac că sunt cu ei acolo, să zic la toți soră, frate și să fac boală dacă îi cunoașteam pe vreunul.” 

Eu mă gândeam că e normal că nu-i plăcea ei să cânte de Iisus, când focul ei era Mihai Nămol. Când eram mică mă punea să-i caut pe ODC: „Mihai Namol”.

De la fii-sa, Aly Blonda, nu avea prea multe așteptări, zicea merci că încă nu a fost la pârnaie sau că nu vinde droguri. Îi zicea că vrea să aibă o relație mamă-fiică deschisă și că atunci când o să-și facă un iubit să i-l prezinte. Mare greșeală!! Că asta încă din clasa a șasea a început să-i aducă acasă în fiecare luna pe altul si zicea:

„Uite mami, ăsta e iubi meu, dorm la el diseară.” În fiecare lună aceeași poveste. Doar mă-sa mare ce mai lua atitudine și o pedepsea. Dar, din păcate, ea a decedat de curând. Au ținut-o acasă șapte zile că n-aveau bani de groapă, nici pe Papă nu l-au ținut atât. În schimb, în fiecare seară de priveghi făceau grătare și chemau tot cartierul, iar în ziua cu înmormântarea au venit și niște lăutari, nu știu de unde aveau bani, dar nimeni nu părea trist. Chiar am întrebat-o pe Aly Blonda:

„Nu îți pare rău că a murit mamaie?”
La care ea, cu juma de gura, mi-a zis:
„Ba da. dar e bine ca s-a eliberat o cameră, că trebuie să vină de la pârnaie și vărul Antonio.” 

Citește și: Viața la bloc, în Ferentari, o să te facă să-ți apreciezi mai mult vecinii enervanți

Oricum nu e foarte afectată de moartea lu mă-sa mare, mă uitam pe Facebook-ul ei și își postase o melodie: „Asta da familie”, de Florin Cercel. Și își pusese la status cică „Feeling Strong, cu verii mei at Blondy’s Residence“. (Toți verii ei fuseseră la Cireșari, la școala de corecție). Și să mor eu, dacă vine o vijelie mai puternică, le zboară gardul la casă. 

Aly Blonda a fost măritată ceva timp cu unu’ Adi, un drogat. Cand mă vedea mă întreaba un singur lucru:

„Geani, ai văzut garda pe aici?” Oricum ea îl iubea foarte mult, au un băiețel împreună. 

L-a cunoscut pe Adi într-o seară, el juca barbut la mine la scară. M-a întrebat dacă îl cunosc și atunci s-au combinat. Adi a căzut la pârnaie între timp pentru trafic de droguri. Cât despre copil, are vreo cinci ani și e panaramă rău de tot. Când se angajase Aly Blonda la o femeie pentru curățenie în casă l-a luat pe copil cu ea, că n-avea cu cine să rămână. La care copilul, Mario, îi zice femeii ăleia:

„Auziți?? Știți că io am păduchi?? Și i-am dat și lu’ mama!” 

Am leșinat de râs când mi-a povestit. Nu a mai ținut-o prea mult la muncă femeia aia. Acum Aly Blonda e cu altul, tot un distrus din Ferentari, nu știu prea multe despre el decât că i-a tăiat unuia urechile și l-a tăiat și pe față. Hmm, pare om de treaba (glumesc). Sigur ajunge la pârnaie și ăsta.

Prelungirea Ferentari. Fotografie de Kulmalukko via Wikimedia Commons

Alberto Alb (King)

Un alt vecin căruia îi urmăresc pagina de Facebook este „Alberto Alb (King)”. Scrie acolo că e „Logodit”, deși el se plânge mereu că n-are soață. Mai scrie și că locuiește la „Monte Carlo Monaco” și el săracu sta în spatele blocului meu, în ghetouri. Nici apă caldă nu are. 

De ăsta m-am speriat o dată, eram la magazin, stăteam afară pe o navetă, când deodată mă prinde cineva de mână. Eu m-am panicat și eram gata să-l strig pe tata, credeam ca vrea să-mi fure inelul de pe deget, când, de fapt, el mi-a pupat mâna și mi-a zis:

„Ești valabilă rău!! Ai gagic? Te-ai măritat?” 

Mă uitam așa… și nu-mi venea să cred: să râd? Sau să mă enervez? Am râs, că-s fire deschisă. 

Tac-su lui Alberto lucrează la pâine, livrează pâinea prin cartier. A fost comandant la poliție, dar a facut șmecherii pe acolo și l-au dat afară. Mă-sa mătură pe la blocul 5. Când simte ea că poate să prostească vreun vecin de bani, vorbește frumos. Se adresează cu „Matale, Dumneata”, dar dacă nu o ajuți când are nevoie, imediat te dă dreacului. 

„Alberto King” nu învârtește nimic, trăiește din ce îi dau mă-sa cu tac-su, când pune de bani, bagă la pariuri. O dată a venit la mine să-mi povestească cum a câștigat el la Loto Polonia cică:

„M-am dus la pariuri și i-am zis lu aia: Fă, mai am 3 lei, ce fac cu ei? Aia răspunde: nu știu. La care eu îi zic: Hai bagă cinci numere, dă-te-n sânge! ”
Îi verifică asta biletul și-i zice că a câștigat. La care el:
„Să mori tu?? Cât ?”
Ea: „30 de milioane”.
La care el: „Hai dă-mi 20 și păstrează tu 10, dă-te-n sânge”.

Citește și: 8 melodii care se ascultă la toate chefurile din Ferentari și poveștile din spatele lor

Focul lui Alberto era să devină lăutar. O dată s-a și bătut cu văr-su Gibi și nu și-au vorbit mult timp, pentru că Gibi era fan Biju și ăsta fan Florin Salam. Și Gibi a zis că e mai bun Biju și de aici tot scandalul.

S-au împăcat repede pentru că Gibi ăsta avea mereu bani de lăutari și voia să meargă și ăsta, deci trecea peste orgoliul lui și mergea să-l asculte pe Biju. 

Uneori, Alberto King face live-uri pe Facebook. Se filmează în oglindă și scrie: „Ceva frumos pentru toți îndrăgostiții” și începe să cânte, bineînțeles d-ale lui Florin Salam. M-am uitat și eu atunci și o cânta pe aia „O noapte cu mine”. 

Își făcuse o gagică nebună rău din zonă, Mara, care era tare-n gură rău de tot. Eram o dată cu ei cu mașina și nu știu cum o lovește una în spate. Iese ea hotărâtă și-i zice:

„Fă, zdreanțo, dacă mi-ai zgâriat mașina, o repari pe toată”. 

Asta care o lovise era o româncă și era panicată.

„Nu, nu, n-am lovit-o, uită-te, nu i-am făcut nimic.” 

Adevărul e că nu îi făcuse chiar nimic la mașină, dar dacă mai țipa o dată la ea, sigur îi lua niște bani. Bineînțeles că n-am lăsat-o să facă asta și am plecat. În drum spre casă, Mara îmi zice:

„Ah, Geanico , ce rău îmi pare că nu m-a lovit în față “
Îi zic: „Adică?”
La care ea: „Păi, făăă. era bine dacă mă lovea în față, că am puțin bara strâmbă, o puneam să o facă ca lumea”. 

Alberto nu a stat mult timp cu Mara, că era foarte dominatoare, uneori îl și bătea, dar eu am rămas prietenă cu ea. Din cauza lui Alberto King, o dată am ajuns pe la poliție. Apăruseră telefoane cu touch-screen. El, normal, avea de vânzare. Și vine la mine: 

„Frumoasa mea, am un telefon de vânzare, vrei?” Era mișto telefonul, normal ca l-am vrut. I-am dat la schimb un milion pe atunci și telefonul meu. La câteva zile, vine poliția la magazin. Mama era la vânzare, eu dormeam. O țin minte și acum cum a intrat la mine în cameră, cu lacrimi în ochi, și mi-a zis:

„Geani… te caută poliția!! ”
Eu adormită îi zic:
„Cine?? Zi-i că nu vin!”
Ea, supărată rău de tot, insistă:
„Hai, măi mami, trezește-te te rog eu, că te caută poliția.” 

Până la urmă mă trezesc, mă duc în magazin și văd doi polițiști. M-a bufnit râsul, când mi-au zis că pe mine mă caută. Mama stătea rezemată de un raft, mai să leșine, fiind deja convinsă că am făcut ceva rău: „droguri, furăciuni”.

Aștia de la Poliție veniseră cu vrăjeală, nu mi-au zis din prima că e vorba de un telefon furat, ci m-au luat cu alte d-astea, că cică am văzut eu o bătaie, am fost martoră și că să merg ca martor. Eu, după somn, nu înțelegeam exact ce voiau de la mine, dar totuși m-am dus să mă schimb și bineînțeles că mi-am luat la mine și „noul telefon”. Era iarnă și acum îmi amintesc. Ies din magazin, mă duc la mașină cu ei și o aud strigând pe mama:

„Să o aduceți înapoi acasă tot cu mașina, că e frig”. 

Polițistul i-a făcut semn mamei aprobator. Mă așez pe bancheta din spate, în dreapta un polițist, în stânga altul, zici că eram Sile Cămătaru. Scot și telefonul meu cel nou, așa în figuri, și mă întreabă unul dintre aia:

„De unde ai telefonul asta?”
Eu mă uit la el, sictirită, și zic:
„De la tata!”
Polițistul: „Și de unde ți l-a luat tac’tu?” Și începe să râdă.
„De la unul din spatele blocului.”

În momentul ăla mi-am dat seama cam despre ce e vorba. Apoi au început și ei să îmi explice că telefonul e furat și trebuie returnat. Am sunat-o pe mama și am liniștit-o. Ajung la secția 19, pe la Rahova, și-mi zice unul dintre ei că trebuie să dau o declarație, apoi mă pune în fața unui monitor și începe să-mi arate poze, gen să-l recunosc pe ăla. Mă uitam la pozele alea și-mi recunoașteam toți vecinii. I-am zis polițistului. 

„Vai, dar ăsta nu e cutare?? Credeam că încă e la pârnaie!” 

Polițistul: „Nu, a ieșit! Dar sigur intră iar.” 

Într-un final termin cu declarația, îmi confiscă scârbele telefonul, eram supărată foc, că facea poze frumoase. În fine, mă aduc ei acasă și mama le zice, la caterincă:

„Nu ați luat-o?”
Și polițistul:
„Ee, am venit să-și facă bagajul, să-și ia la revedere!”

Citește și: Poveștile femeilor din Ferentari îți arată că habar n-ai cum e viața reală în București

Cât l-am înjurat atunci pe Alberto King, mi-a făcut-o. Acum Alberto o arde aiurea pe Facebook, lasă comentarii altora că cică el e de neam mare, că vine cu verii lui, că are spate. Dar noi aștia care îl cunoaștem nu-l băgam în seamă, că știm că nu-i nimic de capul lui. 

Arăboaica ta

Ultima cunoștință din mediul virtual pe care vreau să ți-o prezint este „Arăboaica ta”, de fapt o cheama Ana. Scrie pe Facebook-ul ei că lucrează la „Buzunarul lui tati”, să mor dacă știe cine e tat-su. Nici ea, nici mă-sa. Cu asta am fost și în liceu, îmi amintesc că era o fata foarte amabilă. Odată i-am cerut un pix și mi-a zis: „Are la magazin”.

Am văzut pe Facebook că și-a schimbat și frizura, și-a făcut creastă. Zici că e Justin Bieber și în toate pozele bea bere Timișoreana. În liceu îmi aduc aminte că l-a cotonogit rău pe un coleg de clasă, Vlad. I-a umflat ochiul!

Îi promisese și niște picioare-n gură profei de geografie, dacă o lasă iar corigenta pe vară. Adevărul e că profa de geografie era scârbă rău de tot, nu mă suferea că-s țigancă. Nici mie nu-mi plăcea de ea, că mă ținea numai în note de 2. Bine, cred că antipatia ei față de mine venea și din faptul că odată eram la liceu, și ea încă nu ajunsese. Deschid eu ușa finuț, cu piciorul, și strig în clasă: 

„Băăă, cu cine avem oră?” 

Și îmi zice unul că avem cu profa de geografie. Eu nu știam cum o cheamă și zic:

„Cine, măă? Aia de seamănă cu Cristi Minculescu de la Iris??” Și în momentul ăla a intrat scârba… M-a auzit, dar m-a lăsat în pace și mi-a făcut manevra în oră. Zice:

„Fetelor, nu mai veniți îmbrăcate ca niște pițipoance!” La care un coleg:

„Doamnă, ce înseamnă pițipoancă?” Iar profesoara: „Petre, în picioare!”

În fine, Ana asta era pramatie de mică, a avut mulți bărbați, majoritatea profitau de ea și o băgau la treabă. A lucrat și într-o bodega d-asta de cartier de prin Crangași, cică dansa. M-a luat odată cu ea în IDM, ca să-și cumpere costumașe d-alea cu puff. 

Ferentari. Fotografie de Kulmalukko via Wikimedia Commons

Acum un an așa, stătea cu unul Alin. Ăsta o băgase la treaba în Anglia, să fure. A prins-o poliția și a stat pe la pârnaie ceva timp. Dar el nu a suferit prea mult, își făcea poze pe Facebook pe la piscină și bea numai Moet în poze. Când ea era acasă și își făceau poze împreună, ăsta îi punea stickere pe față și scria „Secret love”. Adevărul e că fata asta semăna cu aia din Avatar. Uneori mai avea și d-alea de gelos, dar la mișto. Îi zicea că n-are voie să iasă din casă fără el, dar ea o făcea pe rebela. Într-un an, de Paști, ea mi-a zis. 

„Hai la restaurant, la Ursitoare!” 

Și-i zic: „Păi nu te lasă Alin”. 

La care ea: „Dă-l fă în balamuc și el e la lăutari”. Mă îmbrac eu și mă duc cu ea acolo. Ursitoare era un restaurant de manele, nu știu dacă mai există acum. Ăsta o suna să o întrebe unde e, ea îi zicea că acasă, că se pune să doarmă. Noi ne-am dus acolo, ne-am întâlnit cu o grămadă de lume, am râs toată noaptea, a fost distracție. A doua zi, a rupt-o Alin cu bataia pe Ana pentru că l-a mințit. Acolo, la Ursitoare, ăștia făceau poze așa printre oameni și uite-o pe Ana ce dansa pe mese, pe lângă lăutari, în toate pozele. A văzut-o prin poze un tovaraș de-al lui Alin și a spus-o. 

Acum, în ultima vreme, am văzut că Ana suferă. Pe Facebook avea o melodie postată: Marius Babanu, Dragoste blestemată. Eu am doar atât să-i transmit: „Nu plânge, Ana!”

Notă: Numele personajelor au fost schimbate, iar nickname-urile de pe Facebook, ușor modificate.

Citește și alte articole despre Ferentari:
Picii din Ferentari iubesc fotografia

Am fost la petrecerea cu manele din Ferentari, ca să văd ce înseamnă viața de cartier în București

Romii ăștia din Ferentari se bat cu rasismul și corupția din fotbalul românesc cu mingea la picior