Prima biserică gay din Brazilia nu e de acord cu relațiile deschise

Igreja Cristã Contemporânea (Biserica Creștină Contemporană), Rio de Janeiro

Ce face un tânăr gay brazilian când simte că e devotat lui Dumnezeu, dar biserica îi spune că atracția lui pentru persoanele de același sex reprezintă un bilet express pentru iad? Dacă ești Marcos Gladstone, ignori bigotismul și îți faci propria biserică, cu o congregație care nu e alcătuită în întregime din homofobi.

Astăzi, Igreja Cristã Contemporânea (Biserica Creștină Contemporană) are rădăcini stabile în Rio de Janeiro, are predici relaxate, fără prejudecăți, și le recomandă valorile tradiționale ale familiei gayilor brazilieni.

Prima mea întâlnire cu casa de rugăciune a lui Marcos a fost când am văzut o reclamă într-un magazin gay din Rio, printre numere de telefon la care puteai comanda Viagra. „E biserica noastră pentru gay”, mi-a spus prietenul meu. „Îi enervează foarte tare pe creștinii mainstream.”

Câteva zile mai târziu, eram înconjurat de o mulțime care cânta imnuri religioase în extaz la una dintre slujbele lui Marcos. Până acum, totul decursese ca la o slujbă obișnuită. Se cântau imnuri despre cum Dumnezeu îți face viața mai frumoasă, se aplauda mult, se plânge, se vorbește despre recunoștință, se strigă „Amin” și „Oh yeah, baby”, sunt cititoare de carduri de credit pe masă.

Toate astea îl bucură cu siguranță pe Creatorul nostru, dar oare ce zice el despre cei doi bărbați care cântă ținându-se de mână? Sau despre lidera corului care e lesbiană? Sau despre pastorul Marcos care își împarte patul cu un partener de același sex?

„Dumnezeu ne iubește pe toți în mod egal – el nu are prejudecăți”, explică pastorul în biroul său. Îmbrăcat într-un costum elegant, tânărul de 37 de ani arată ca un avocat de succes – ceea ce și este. „Biblia condamnă comportamentul păcătos, beția, drogurile și promiscuitatea. Dar dacă un bărbat iubește un alt bărbat și îi e credincios sau o femeie iubește altă femeie și îi e credincioasă, nu păcătuiește în ochii Domnului. Poți citi despre asta în pamfletul nostru, ‘Biblia fără prejudecăți’, îmi explică el.

„Dar asta nu înseamnă că răstălmăcești cuvintele cărții în folosul tău?” îl întreb. „De ce să nu recunoaștem: mai mult sau mai puțin, toate religiile sunt homofobe”. Pastorul Marcos are răspunsul pregătit. „Biblia nu e homofobă, așa cum nu e nici rasistă și nici misogină”, spune el. „În trecut, Biblia era folosită pentru a justifica sclavia și opresiunea femeilor – dar acum nu mai citim Biblia în felul acesta. Cât despre gay și lesbiene, e timpul să nu mai pretindem că Biblia e homofobă, pentru că nu este – condamnă doar promiscuitatea, indiferent de orientarea sexuală.”

Pastorul Marcos

Dacă acesta e adevărul, atunci se pare că o mare parte dintre frații și surorile lui Marcos întru Cristos nu-l cunosc încă. Deși Vaticanul și-a îmblânzit stilul de când a fost ales Papa Francisc, dar majoritatea bisericilor evangheliste și-au păstrat aceeași atitudine severă.

„Alte biserici evangheliste spun că suntem ai diavolului”, spune Marcos. „Sunt atât de furioși pe noi încât a trebuit să angajăm forțe de securitate la unele slujbe. Dar asta nu mă deturnează de la misiunea mea; e o plăcere să sufăr pentru această cauză.”

Pastor Marcos vorbește liniștit și încet, zâmbind mereu. „Mulți gay au fost răniți – răniți de propria familie, de societate, de biserică”, spune el. „Noi vrem să-i vindecăm cu ajutorul iubirii lui Dumnezeu. De multe ori, persoanele gay nu au valori – trăiesc hedonist. Noi le oferim o viziune alternativă. Promovăm valorile familiei tradiționale – căsătoria între gay și adopția pentru cuplurile gay.”

Îl întreb dacă asta înseamnă fără sex înainte de căsătorie.

„Bineînțeles că nu”, îmi răspunde, zâmbind, fără să mă lase să termin măcar întrebarea. „E ok să faci sex înainte de căsătorie. Doar nu te poți căsători cu cineva cu care nici nu ai avut o legătură intimă.”

Dar cu relațiile deschise e de acord?

„Nu”, îmi răspunde. E clar că i-am epuizat rezervorul de toleranță. „Dumnezeu nu condamnă o relație de dragoste și fidelitate dintre doi oameni, indiferent de sexul lor și orientarea lor sexuală.”

Pastorul Marcos s-a căsătorit cu soțul lui de patru ori deja. O face de fiecare dată când se produc schimbări în legislatura căsătoriei între gay din Brazilia. Împreună au adoptat doi fii: Felipe, 10 ani și Daveson, 11 ani.

„E ușor pentru gay să adopte copii în Brazilia, dar oamenii vor doar bebeluși albi”, spune el. „Copiii de culoare și chiar copiii albi mai mari de un an sau doi, rămân neadoptați. Deci noi, gayii, avem multe de oferit.”

Pe lângă faptul că promovează adopția și dă sfaturi pentru tinerii părinți, biserica mai colaborează cu un orfelinat pentru copiii infectați cu HIV, un azil de bătrâni și o favela locală. Dar pastorul și enoriașii lui mai au mult până când societatea braziliană va accepta în totalitate lesbienele și gayii. De exemplu, în luna ianuarie a acestui an, Kaique Batista dos Santos a fost ucispentru că era gay. În ciuda faptului că i-au fost scoși toți dinții cu un clește, autoritățile au înregistrat decesul lui drept suicid.

Între timp, în parlamentul brazilian, un congresmen evanghelist face apel pentru un tratament pentru gay plătit de guvern. Susține că homosexualitatea e o boală și că toată lumea ar trebui să aibă dreptul la tratament – ca să se însănătoșească și să devină hetero.

„Și noi avem un tratament pentru homosexualitate”, spune enoriașul gay Alberto Dias Lemos. „Se cheamă dragoste.”

În timp ce las în urmă congregația și mă îndrept spre barul gay local, nu mă pot abține să nu mă gândesc cât de mult m-ar întrista dacă moralitatea predicată de Pastorul Gladstone ar cuprinde toată comunitatea gay. Dar într-o lume în care skinheadșii smulg cu cleștii dinții tinerilor gay, iar parlamentarii homofobi cer tratamente pentru vindecarea gayilor, îi mulțumesc lui Dumnezeu că există.

Traducere: Oana Maria Zaharia