Colaj de Marta Parszeniew
Nenumăratele responsabilități și presiuni ale unui profesor nu se potrivesc prea bine cu vârsta de douăzeci de ani, la care de obicei nu știi cine ești și ce vrei să faci. O carieră de profesor înseamnă să-ți dedici viața unei rutine, să fii în continuă căutare de informații și să controlezi clase pline de adolescenți demonici în care urlă hormonii.
Videos by VICE
Știu asta pentru că tocmai am lucrat ca profesoară într-o școală din sudul Londrei. O experiență frumoasă, dar și plină de năbădăi. Aproape patruzeci de procente dintre profesorii tineri calificați s-au gândit să renunțe la profesie anul trecut și sunt sigur că mulți au simțit că jobul le-a răpit toată viața.
Ni s-a părut că ar fi cool să stăm de vorbă cu mai mulți profesori tineri și să-i întrebăm cum e să predea într-o clasă de adolescenți la vârsta de douăzeci și ceva de ani. Din motive evidente, le-am schimbat numele, iar ei nu s-au jenat deloc să ne povestească problemele lor, de la petreceri nereușite și friend request-uri nedorite pe Facebook până la încercări chinuitoare de a se încadra în stereotipul „profesorului cool “.
DAVID, 29 de ani, profesor de arte, Stirlingshire
VICE: Cum împaci viața ta de tânăr de douăzeci și ceva de ani cu responsabilitățile de profesor?
David: La ultimul job pe care l-am avut înainte să predau eram complet iresponsabil. Veneam târziu la muncă direct după o petrecere. Dar acum reușesc să mențin o delimitare solidă între muncă și timpul liber. Cred că am fost la școală mahmur de numai trei ori în șase ani de când predau, pentru că e foarte neprofesionist să apari mahmur la școală în fața unei clase pline cu adolescenți.
Din experiență, am observat că adolescenții au tendința să te considere cumva de-al lor, lucru care nu se întâmplă cu profesorii mai în vârstă, experimentați. Cum faci față acestui fenomen?
Când abia mă calificasem, cred că le era mai ușor să rezoneze cu mine, iar diferența culturală dintre mine și elevii mei era mai mică. Acum îmi face plăcere să fac remarci disprețuitoare despre Kanye West sau Joey Essex și să-i văd cum se înfurie.
Deci nu încerci să le fii prieten?
Unii profesori pe care îi știu folosesc un anumit grad de familiaritate ca să clădească relații mai strânse cu elevii și nu văd nicio problemă în asta. Atâta timp cât interacțiunile nu depășesc granițele social acceptate e ok. Dar ai o responsabilitate totuși. Eu am încercat de la început să nu-mi modific personalitatea ca să devin un profesor cool, așa că sunt destul de sever și formal.
Te caută elevii pe rețelele sociale?
Cea mai amuzantă experiență cu rețelele sociale a fost când un puștan care nici măcar nu îmi era elev mi-a trimis un mesaj în care mi-a scris doar „ești un handicapat”. Nu mi-a intrat în inbox pentru că nu îl aveam în listă, așa că am descoperit mesajul după trei ani. A fost prea târziu ca să-i mai cer vreo explicație în ce sens sunt handicapat, că fizic sigur n-am nicio problemă. Sunt în continuare uimit de mesajul ăla.
Tu îți amintești să fi avut profesori tineri în școală?
Da, am avut o profesoară de economie de vreo douăzeci și ceva de ani. La prima oră cu ea, ne-a cerut să spunem cea mai bună glumă pe care o știm. Inevitabil, toși elevii au zis cea mai porcoasă glumă pe care o știau. Cred că am zis una despre un tip care futea o gaură într-un copac pe care n-o mai țin minte atât de bine și știu că tipa a râs. Tuturor ni s-a părut foarte cool la început, dar după ce au început lecțiile, a devenit strictă și se enerva din orice căcat. Nu ne-ar fi deranjat dacă ar fi fost strictă din prima zi, dar inconsecvența asta ne-a diminuat respectul pentru ea. De aici am învățat o lecâie foarte bună despre constanța pe care trebuie s-o păstrezi în relație cu oamenii.
Ai văzut și relații dubioase între profesori și elevi?
Când eram în liceu, un prieten de-al meu a început să iasă cu o fată care era în practică la școala noastră. Erau doar trei ani diferență între ei, dar era ciudat să ai 18 ani și să stai la crâșmă cu colegii tăi și c-o profă. Era o tipă foarte mișto. L-a invitat să fie partenerul ei la petrecerea de Crăciun a școlii. Cred că o durea în cur ce crede lumea despre ea.
Citește și: Am fost profesor la țară, într-un sat din Oltenia fără semnal la mobil
Vick, 22 de ani, profesoară de literatură, Glasgow
E posibil să fii un tânăr obișnuit de douăzeci și ceva de ani și profesor în același timp?
E dificil. Înainte să încep să predau, aveam o cu totul altfel de viață. Jobul de profesor te maturizează foarte mult. E clar că sunt mai puțin nebună.
Cum gestionezi diferența mică de vârstă dintre tine și ei? Ai vreo strategie?
Of, e super greu uneori. Adolescenții nu te iau atât de în serios ca pe profesorii mai în vârstă. Iar elevii par mult mai mari decât păream eu când eram de vârsta lor. Unii tineri de 17 ani arată super matur. Cel mai important e să-ți păstrezi constanța și să ai niște reguli.
Ai fost tentată să joci rolul profesoarei cool?
Da, și am învățat că nu funcționează. Profesorii și elevii nu pot fi prieteni.
Cum ai ajuns să predai?
Cred că am vrut să ajut oameni. Și îmi place mult ce fac, e unul dintre cele mai satisfăcătoare joburi. Am atâția prieteni care au joburi oribile și sunt exploatați. Cu profesorii nu e așa.
Alex, 26 de ani, profesor de fizică, Londra
VICE: Ieși des în oraș și te îmbeți sau intri pe Tinder ca toată lumea?
Alex: Nu prea. Mă consumă jobul destul de mult. Uneori mă gândesc cu nostalgie la vremurile n care ieșeam cu prietenii.
Te iau elevii în serios ca prof tânăr?
Cei mai mari mă întreabă mereu dacă am ieșit în weekend. Le spun adevărul: nu. Când dracu’ să am timp? N-am încercat niciodată să mă prefac că sunt prieten cu ei. La început eram ridicol de strict, dar am observat că elevii nu respectă nici chestia asta.
Deci nu încerci să rezonezi cu ei?
De câteva ori am încercat să fac niște glume cu ei și a fost oribil. Un coșmar.
Ce te-a făcut să alegi acest job?
Am absolvit facultatea și nu știam ce vreau să fac, așa că mi s-a părut cea mai bună opțiune. Dar acum îmi place mult. E dificil, dar merită.
Citește și: Un profesor care studiază minciuna spune că mințim la greu tot timpul
Laura, 23 de ani, profesoară de engleză, nordul Irlandei
VICE: Cum jonglezi cu presiunea de a fi doar cu câțiva ani mai mare decât elevii tăi?
Laura: E greu să găsești un echilibru, dar mă străduiesc. În primele luni mă uitam cu disperare după un alt adult căruia să-i cer părerea, dar mi-am dat seama că eu eram singurul.
Cum te percep copiii în clasă?
Cheia e să știi ce să divulgi și ce nu. De obicei divulg doar serialele de care sunt dependentă. Îmi place când elevii vin la mine să-mi spună problemele lor. Încerc să-i tratez ca pe niște adulți, nu ca pe copii, și cred că apreciază chestia asta.
Ai fost tentată vreodată să joci rolul profesoarei cool?
Eu sunt o tocilară maximă, drept să spun. Vorbesc deschis cu elevii despre obsesia mea pentru dinozauri și Harry Potter și o grămadă de alte chestii uncool. Vreau să le arăt că e ok să fii uncool, atâta timp cât ești tu însuți. Știu că unii dintre ei fac mișto de mine, dar nu mă deranjează.
Ce te-a atras la acest job?
Poate sună ca un clișeu, dar am vrut să schimb lumea în care trăiesc. Am fost la o școală mișto, dar am trecut prin multe greutăți în adolescență. Am avut o profesoară care n-a vrut să mă lase baltă și m-a scos din căcat. Am simțit mereu că sunt atâția copii care merită o astfel de șansă și încerc să le-o ofer.
Urmărește-l pe Francisco pe Twitter.
Traducere: Oana Maria Zaharia
Mai multe despre profesori pe VICE:
Școala românească: între profesorii care mă băteau și ăia care plângeau la ore
Fiți pe fază, în China se caută profesori albi netalentați
În București, profesorii încă întreabă elevii gay dacă urăsc femeile
Un scurt istoric al relațiilor amoroase elev-profesor, din România
