Profesori români mi-au povestit despre ce gafe fac studenții lor

profesor student

După ce mai mulți studenți din țară mi-au povestit gafele pe care le fac profesorii, a venit momentul revanșei. Studenții nu sunt nici ei niște sfinți și profesorii ar putea scrie tomuri întregi cu perlele adunate în ani de predat. Așa că am întrebat câteva cadre didactice despre cele mai nostime gafe primite de-a lungul timpului.

Îmi amintesc cum, la un examen, o colegă a scos telefonul pe bancă și a copiat vreo două pagini până ca profu’ să-și dea seama. Când a întrebat-o ce face, ea i-a răspuns nonșalant că scrie de pe telefon. A negat copiatul și s-a scuzat: „păi, pe telefon tot notițele mele sunt!”.

Videos by VICE

De la studenți beți la cursuri la metode de copiat, profii ăștia mi-au povestit de toate.

viata-de-student-pixabay
Fotografie via Pixabay

„Într-un an de studiu aveam un student care la fiecare curs punea capul pe bancă și dormea (sau cel puțin așa credeam eu). O singură dată s-a trezit, într-un curs despre planificarea mediilor urbane, și a întrebat direct întrerupând discuția «Cum să fie planificarea orașelor o chestie grea, când eu fac asta de ani de zile în SimCity și nu am avut niciodată probleme?». Nu a mai așteptat și răspunsul din partea mea, ci pur și simplu a pus din nou capul pe bancă și-a închis ochii. La examenul oral a luat nota nouă.” – Profesor la Facultatea de Geografie

„La o testare pentru prezența de la curs, am vrut să le pun studenților o întrebare amuzantă și ușoară în același timp, așa că am zis «Care este numele profesorului de la curs și a celui de la seminar?» Au fost destule persoane care au dat testul gol, în condițiile în care la fiecare început de semestru ne prezentăm și primesc și un document scris detaliat despre disciplină, inclusiv cu numele și datele noastre de contact.” – Profesor la Facultatea de Geografie

„Era unul dintre primele mele seminare în calitate de preparator universitar, lucram niște indicatori de analiză a mediului, și studenții trebuiau să îi calculeze, fiecare pentru datele de la o stație meteo separată. O studentă mi-a spus atunci foarte afectată că datele ei sigur nu sunt bune, că altfel îi este imposibil să împartă 200 la 400, pentru că 400 este mai mare!” – Profesor la Facultatea de Agricultură

Un profesor de la Facultatea de Științe Economice a reușit să adune pe pagina lui de Facebook o serie de exemple de copiat prost, dar amuzant:

Enunțul: o cultură este definită de: __________
un student: relațiile dintre oameni
copiatorul: felațiile dintre oameni

Un student care făcea «l» foarte asemănător cu un «r» a scris: cercetarea pură
copiatorul: celcetalea pulă

Da, chiar a scris asta! a pus absolut peste tot «l» în loc de «r»!

Copiatorul (de pe fițuică, probabil): Puterea în organizații provine din 1992, p. 427”

Același profesor a relatat în altă postare încă o poveste despre studenți:

„Predam acum câțiva ani cursul de management comparat. La un moment dat am avut de vorbit despre o dimensiune culturală numită evitarea incertitudinii. Pentru a se înțelege mai bine, a trebuit să subliniez diferența dintre incertitudine și risc prin câteva exemple (…) Și am adăugat în glumă: «Temă pentru acasă: să vă plimbați la noapte prin cimitir, să vedeți cum este acea senzație de neliniște.» Studenții au izbucnit în râs, dar unul dintre ei și-a notat, se pare, această «temă». Peste câteva zile, mă așteaptă în fața biroului o doamnă. Cum îmi permit eu să-mi bat joc de băiatul ei? Așa ceva nu se poate, se va duce la decan, la ministru, la președintele țării. Da’ cum pot eu să pun studenții să meargă noaptea în cimitir?! Dacă, Doamne ferește, vor păți ceva?! Știu eu câți criminali așteaptă printre morminte să jefuiască studenții? Am potolit-o doar când i-am spus că temele nu contează pentru notă la acea disciplină.”

„Pe lucrările scrise ale studenților se regăsesc cele mai amuzante combinații de litere și cuvinte, mai ales atunci când ele sunt scrise în sală. De la titlul pus de ei frumos, pe centrul paginii, de tipul Examex – în loc de Examen, Text – în loc de Test sau Coloviu – în loc de colocviu. Ceea ce dovedește că se pot face typo-uri și atunci când scriem de mână” – Profesor la Facultatea de Geografie

„Într-o zi m-a căutat la birou un student foarte afectat, care mi-a explicat că el este în semestrul de grație și m-a rugat să vină și el la examenul de a doua zi. După ce am acceptat, mi-a cerut să îi trimit și materialele pe e-mail, apoi ne-am angajat în o discuție de aproape o oră despre ce trebuie să învețe și cum să abordeze diferite subiecte. Bineînțeles, a doua zi nu a apărut la examen. Când m-am întâlnit cu el pe hol, mi-a explicat candid că de fapt el nu cu mine avea examen, ci cu altcineva și și-a dat seama prea târziu.” – Profesor la Facultatea de Geografie

„Gafa clasică e cam așa: le ceri să adauge în referatele pe care le fac, după fiecare lucrare de laborator, concluzii personale. Am măsurat împreună, dar fiecare a înțeles într-un alt fel cum stau lucrurile. Le și spui «nu e posibil să vedem toți același film și să-l povestim cu aceleași cuvinte», dar evident, cineva postează pe grup concluziile referatului respectiv și toți se simt obligați să copieze. Bune sau proaste, n-au nicio relevanță. După aceea, cu ei de față, începi să le citești: una, două, șapte.. toate identice. Ce poți să le mai spui? Că e o dovadă suplimentară că telepatia există și funcționează. Uneori râd, alteori sunt de-a dreptul revoltați, cum naiba, profu’ citește și concluziile?” – Profesor la Facultatea de Inginerie Electrică

„Am avut studenți care intrau la ore și mă confundau cu colegii lor, chiar dacă sunt cu 20 de ani mai în vârstă. Sau alții care mă întrebau «care-i, bă, profu?». Sau unii care au tradus «the Communist party» prin «petrecerea comunistă».” – Profesor la Facultatea de Administrație și Afaceri

„Eram cu studenții într-o deplasare în teren, undeva în zona Vlasia. Deși eu am precizat să vină echipați corespunzător, există studenți care vor să fie cool și vin îmbrăcați ca și când ar merge la mall. Vreo doi-trei au venit în pantaloni scurți și teniși nou-nouți. Când am văzut asta, am schimbat traseul gândit inițial și am intrat prin niște câmpuri de urzici și mlaștini. În plus, mai erau și țânțarii. Mi-am luat câteva înjurături. A fost o lecție foarte dură pentru ei, dar nu au dat înapoi, iar la următoarele deplasări au venit echipați ca la carte.” – Profesor la Facultatea de Agricultură

„Una din regulile de bază când urci pe munte este să nu consumi alcool înainte sau în timpul deplasării. Însă eu am spus, eu am auzit. La una din deplasările trecute, studenții s-au pregătit serios pentru deplasarea pe munte. Un ucrainean de prin Maramureș a venit cu o sticlă de doi litri de pălincă. După circa o sută de metri de urcuș, s-a pus jos să se odihnească și nu se mai putea ridica, nu-l mai țineau picioarele. În timp ce eu încercam să le explic studenților că cei care au băut nu vor continua traseul pentru că nu vor face față, studentul în cauză își pierduse cunoștința, nu mai mișca deloc. Ne-a luat ceva timp să-l facem să-și revină. Când am ajuns în Sinaia și-a cerut scuze pentru situația creată.”- Profesor la Facultatea de Agricultură

„Un student destul bun, isteț, studios, pasionat, dar era într-o foială continuă la cursuri, n-avea stare, era mereu foarte agitat. La examene la fel: răspundea repede, telegrafic, părăsea primul sala de examen. La disciplina pe care o predam eu, examenul dura destul de mult pentru că avea o parte scrisă, una orală și susținerea probelor practice. Studentul a decis să ia medicamente pentru calmare și probabil pe fondul oboselii, a adormit în timpul examenului.”- Profesor la Facultatea de Agricultură

„În urmă cu mai mulți ani, eram asistentă la un examen la care studenții primeau subiecte teoretic și mulți se bazau la examen pe copiat. Unii apelau la copiatul clasic de pe fițuici, alții foloseau metode moderne: copiau de pe ceas (aveau unul modern pe care era stocat tot ce s-a predat) și se uitau exagerat de mult la ceas în timpul examenului. Cea mai eficientă metodă era ca studentului aflat în examen să-i dicteze cineva prin telefon subiectul, via o pastiluță foarte mică pusă în ureche. Amuzant este că studentul care copia probabil nici nu citise materia și nu înțelegea corect ce i se dicta, așa încât inventa cuvinte noi, cu atât mai mult cu cât se foloseau foarte mult în notații și literele grecești pe care habar nu avea cum să le scrie.” – Profesor la Facultatea de Matematică și Informatică

Poți s-o urmărești pe Alexa care încearcă să fie amuzantă pe pagina ei de Facebook (aici) și sentimentală pe blogul ei, „O Mărie” (aici) .

Editor: Iulia Roșu

https://www.facebook.com/viceromania/