Protestele din Macedonia riscă să degenereze într-un conflict etnic

Liderii politici macedoneni n-au reuşit să facă niciun progres luni, în timpul discuţiilor pentru rezolvarea crizei politice din micul stat balcanic. În ciuda unui angajament comun convenit cu ceva timp în urmă, pentru respectarea „valorilor democraţiei” şi a „dreptului la protest paşnic,” partidul aflat la guvernare şi liderii opoziţiei nu au fost capabili să ajungă la un compromis pentru încheierea tulburărilor.

Protestatarii au luat cu asalt străzile Skopjei, capitala Macedoniei, duminica trecută şi au cerut demisia prim-ministrului Nikola Gruevski în urma acuzaţiilor că guvernul condus de el a înregistrat în secret conversaţiile telefonice a peste douăzeci de mii de macedoneni, inclusiv politicieni, lideri religioşi şi jurnalişti.

Videos by VICE

Zoran Zaev, liderul Social Democraţilor, cel mai mare partid din opoziţie, a făcut publice încă din februarie o serie de înregistrări despre care partidul sau pretinde că ar reprezenta conversaţii ascultate de către guvern.

Gruevski, un conservator naţionalist care a ocupat funcţia de prim-ministru timp de aproape nouă ani înainte să fie reales în aprilie 2014, l-a acuzat pe Zaev că ar fi spion pentru o agenţie de informaţii străină şi că ar intenţiona să destabilizeze guvernul condus de el.

Odată cu înregistrările au apărut şi suspiciunile de fraudă şi obstrucţie din partea guvernului la alegerile de anul trecut. Pe lângă asta, există bănuieli că oficialităţile guvernului au încercat să muşamalizeze anumite detalii legate de decesul unui tânăr care a fost omorât în bătaie de poliţie în 2011.

Mulţi dintre cei care au protestat duminică au continuat să mărşăluiască în capitală şi luni. Zaev i-a rugat pe manifestanţi să rămână în faţa clădirii guvernului până când Gurevski îşi va da demisia. Trei miniştri din guvernul său şi-au dat demisia deja. Este vorba de Ministrul de Interne Gordana Januloska, Şeful Serviciilor Secrete Saso Mijalkov şi Ministrul Transporturilor Mile Janakieski.

Perspectiva aeriană asupra protestelor de duminică.

Susţinătorii guvernului au organizat un contraprotest la doar un kilometru de tabăra opoziţiei şi s-au adunat în faţa Parlamentului ca să-şi arate sprijinul pentru Gruevski.

Mulţi se tem că tulburările politice actuale vor revitaliza tensiunile etnice dintre majoritatea macedoneană şi minoritatea albaneză, care reprezintă aproape un sfert din populaţia de 2,1 milioane a Macedoniei.

„Avem de a face cu o confruntare politică, dar Macedonia este vulnerabilă faţă de două tipuri de conflict: politic şi etnic,” a declarat pentru VICE News Jacques Rupnik, cercetător afiliat think tank-ului Center for International Studies and Research (CERI) din cadrul Institutului de Studii Politice din Paris.

Rupnik a explicat că deşi neliniştile prezente au potenţialul de a degenera într-un conflict etnic, un asemenea conflict este „uşor de evitat, datorită faptului că Uniunea Europeană a demonstrat că poate reacţiona rapid când apar tensiuni.”

În 2001 Macedonia a evitat la limită războiul civil în urma unei revolte a grupării Armata Eliberării Naţionale, ale cărei obiective erau recâştigarea drepturilor minorităţii albaneze.

Rebelii albanezi s-au confruntat cu forţele guvernamentale timp de mai mult de şase luni. Conflictul s-a sfârşit cu un tratat de pace arbitrat de Uniunea Europeană, numit Tratatul Orhid, care promitea mai multe drepturi minoritarilor albanezi.

Tulburările recente au izbucnit la doar câteva săptămâni după un schimb de focuri între poliţie şi câţiva luptători albanezi care a avut loc în nordul Macedoniei, în oraşul Kumanovo. Confruntarea armată a lăsat în urmă 22 de morţi, dintre care 8 erau poliţişti, iar ceilalţi 14 erau membri ai grupării armate, şi 37 de poliţişti răniţi. Oficialii guvernamentali au clasificat incidentul drept o „operaţiune anti-tero” şi au declarat două zile de doliu naţional pentru cei căzuţi la datorie.

Autorităţile au pus incidentul în seama etnicilor albanezi. Conform unor surse din guvern, 18 dintre cei arestaţi şi puşi sub acuzare în urma schimbului de focuri erau etnici albanezi din Kosovo. Aceştia au fost acuzaţi de „terorism” şi „punerea în pericol a ordinii constituţionale şi securităţii naţionale” ale Macedoniei.

Imagini filmate în timpul operaţiunii din oraşul Kumanovo între 9 şi 10 mai.

Forţele de ordine au aruncat în aer 67 de apartamente din oraş, conform publicaţiei elveţiene Le Temps.

Opoziţia a acuzat guvernul de instigare la discordie etnică şi pretinde că acesta din urmă avea cunoştinţă de existenţa rebelilor de ceva vreme, dar a decis să acţioneze violent doar ca să aducă de partea sa opinia publică macedoneană şi să o îndrepte împotriva naţionaliştilor albanezi.

Rupnik a declarat că „guvernul este tentat să exacerbeze tensiunile etnice” din regiune şi „se foloseşte de fricile oamenilor ca să creeze impresia de cetate sub asediu” din partea albanezilor.

„Spectrul Albaniei Mari refuza să dispară,” a concluzionat el şi a indicat către o declaraţie de mai devreme a lui Gruevski, care spunea: „Sunt două căi de a-i uni pe albanezi: calea Uniunii Europene sau «calea cea veche,» adică războiul etnic.”

Traducere: Mihai Niţă

Urmărește VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre Balcani:
O zi din viaţa unei ţări care nu există
Stai liniştit, Biserica Ortodoxă e la fel de absurdă şi la vecinii noştri din Balcani
Frustrarea creează istorie