Masca, de una singură, nu e de ajuns să te facă invincibil în fața virusului

Michael Osterholm poartă o mască din pânză când iese din casă. Susține purtarea măștii și crede că acestea pot încetini răspândirea coronavirusului. Dar organizația lui, Centrul de Cercetare a Bolilor Infecțioase din cadrul Universității Minnesota, sau CIDRAP, a primit recent un potop de mesaje de ură de la oameni care sunt de părere că nu crede suficient de mult în purtarea măștii. Unii chiar l-au acuzat pe Osterholm și pe alții că ar contribui la moartea a mii de oameni – lucru pe care el nu reușește să-l înțeleagă.

„Fac parte dintr-o echipă care lucrează la o mască N95 care poate fi spălată și folosită de până la trei sute de ori. Instituția la care lucrez tocmai finisează un studiu care arată că 26 de procente din populație poartă masca sub nas și îi încurajează să o poarte corect. Port mască de câte ori ies din casă”, a zis Osterholm. „Nu înțeleg cum pot fi considerat anti-mască.”

Problema de bază e că perspectivele științifice ale lui Osterholm nu se potrivesc cu dezbaterea zilei: E masca bună sau rea? La începutul pandemiei, se credea că virusul se transmite în principal prin stropi de la tuse sau strănut, pe care măștile din pânză îi pot stopa. Dar acum, mulți oameni de știință cred că niște particule mai mici, numite aerosoli, joacă un rol important în transmiterea SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19. Osterholm și alți colegi de la CIDRAP au studiat multă vreme cum filtrează diverse tipuri de măști aerosolii care sunt emiși atunci când oamenii expiră, prin respirație, vorbit și cântat. Deși Osterholm crede că măștile pot reduce răspândirea coronavirsului, e îngrijorat că mulți oameni se bazează prea mult pe asta.

Treaba asta i-a plasat pe Osterholm și pe CIDRAP în miezul unei dezbateri. „Poziția mea e undeva la mijloc, dar nu știu de ce sunt considerat extremist”, a zis el.

Ca epidemiolog, Osterholm a cercetat bolile infecțioase timp de decenii întregi, iar între 2001 și 2005 a fost consilier special al secretarului Departamentului de Sănătate și Servicii Publice din Statele Unite. Acum e un susținător înfocat al distanțării sociale și se îngrijorează că încrederea prea mare în măștile din pânză îi face pe unii să creadă că o mască e ca un scut fortificat.

Pe măsură ce restricțiile impuse de guvernul Statelor Unite au început să se relaxeze, măștile le-au oferit oamenilor o modalitate simplă de a reveni, în mod responsabil, la o oarecare normalitate. Mai multe studii au găsit o legătură între utilizarea măștii și o rată mai mică de răspândire a virusului, iar asta a dus la mutarea accentului de pe distanțarea socială la purtarea măștii. În luna iulie, directorul CDC, Robert Redfield, a zis la o conferință de presă că „dacă toți am purta mască în următoarele patru-șase săptămâni, am putea stopa epidemia”. Deși sugestia e una mai bună decât aberațiile președintelui Trump, descrie măștile ca fiind soluția pentru COVID-19, în loc să le prezinte ca pe o parte dintr-un plan mai larg de acțiune care ar trebui să includă distanțarea socială și evitarea contactului prelungit în spații închise, așa cum le văd Osterholm și colegii lui.

Pe internet au apărut mai multe versiuni la ideea lui Redfield. O memă care a circulat recent ilustrează două persoane, dintre care una e infectată cu COVID-19, iar cealaltă e la risc de contagiere. Riscul de contagiere scade sau crește în funcție de cine poartă masca. Riscul e cel mai mare când doar persoana în situație de risc poartă mască și persoana infectată nu și e cel mai mic atunci când amândouă poartă măști. Desenul simplist nu spune ce fel de mască poartă cei doi, lungimea timpului lor de contact sau dacă sunt în afară sau în interior – factori importanți de luat în considerare când vorbim despre transmiterea prin aerosoli.

Joshua Santarpia, microbiolog care studiază aerosolii biologici la Universitatea de Medicină din Nebraska, e de părere că astfel de meme sunt înșelătoare. A explicat: „Dacă într-o cameră sunt două persoane și ambele poartă măști confecționate din tricouri, iar una dintre ele are virusul, sunt mari șanse ca cealaltă persoană să se contagieze dacă stă în cameră suficient timp. Riscul de transmitere e mai mic dacă persoanele sunt afară, chiar dacă nu poartă măști.”

Cercetările științifice pot livra informații nuanțate și chiar conflictuale, mai ales când e vorba de un virus nou. Această realitate științifică se ciocnește cu atitudinile unei populații tot mai polarizate. Problema a devenit una spinoasă pentru oamenii de știință care lucrează în timp real ca să rezolve criza mondială de sănătate. 

La începutul lunii aprilie, Osterholm s-a consultat cu experții în boli infecțioase de la Academia de Științe, Inginerie și Medicină a Statelor Unite cu privire la „eficiența măștilor din pânză homemade purtate de publicul general ca să-i protejeze pe ceilalți”. Au revizuit 12 ani de studii despre capacitatea de filtrare a măștilor și au descoperit că nu există suficiente dovezi despre aerosoli și măști ca să poată trage concluzii clare. Au concluzionat că eficacitatea lor depinde de cum sunt făcute și purtate.

Lâna, eșarfele și bandanele, de exemplu, nu prea prind aerosolii. Măștile din tricouri de bumbac sunt mai bune, dar nu la fel de eficiente ca mai multe straturi de bumbac și mătase. Și mai bune sunt măștile din bumbac, mătase și polipropilenă. E important să fie și fixă masca: dacă nu e lipită de față, aerosolii pot pătrunde sub ea, indiferent din ce material e făcută.

„Asta nu e o discuție pro-mască, anti-mască”, a zis Osterholm. „E vorba despre ce spune știința despre eficacitatea măștilor de protecție și ce rol joacă ele în încetinirea transmiterii virusului.”

În iulie, 239 de oameni de știință din toată lumea au semnat o scrisoare deschisă pentru Organizația Mondială a Sănătății, în care au scris că e timpul să vorbim despre transmiterea virusului prin aer. La începutul acestei pandemii, OMS a zis că virusul se transmite, în principal, prin picături, particule relativ mari care sunt emise când oamenii tușesc sau strănută și cad rapid pe sol. Pe atunci, măștile de orice fel păreau un instrument eficient, pentru că puteau bloca ușor aceste particule. Dar aerosolii sunt niște particule mai mici, emise nu doar când strănutăm sau tușim, ci și atunci când respirăm, vorbim sau cântăm. Din cauza mărimii reduse, aerosolii pot rămâne în aer mult mai mult timp și se pot strecura ușor pe sub măști. Dacă virusul se transmite atât prin stropi, cât și prin aerosoli, atunci trebuie să ne schimbăm perspectiva asupra măștilor.

Există dovezi care sugerează că până și o mască simplă făcută dintr-un tricou de bumbac poate limita numărul de aerosoli virali emiși în mediu de o persoană infectată. Dar conform lui William Ristenpart, profesor de inginerie chimică la UC Davis, „încă nu se știe ce procentaj dintre aerosoli e blocat de o mască din bumbac”. Cercetătorii ca Osterholm și Ristenpart caută în continuare un răspuns, dar nu au ajuns la un consens pe tema asta. Cercetările lui Ristenpart sugerează că măștile din bumbac sunt destul de eficiente în stoparea emisiei de particule. Dar echipa lui a mai descoperit că unele măști din pânză răspândesc fibre minuscule care încurcă măsurătorile.

Chiar și experții care sunt mai sceptici cu privire la eficacitatea măștilor spun că oamenii ar trebui să poarte mască, atâta timp cât asta nu îi face să ignore distanțarea socială. Orice instrument care furnizează posibilitatea de a încetini transmiterea ar trebui să fie utilizat de cât mai multe persoane posibil. Osterholm și Lisa Brosseau, colega lui de la CIDRAP și expertă în protecție respiratorie și boli infecțioase, au zis că sunt de acord cu asta până la un punct.

Dar din cauză că activiștii anti-mască au politizat atât de tare problema – cu crize dramatice în supermarketuri și urlat la necunoscuți – orice sugestie fină despre limitările măștii poate fi considerată negaționism. Iar când încerci să transmiți lucruri necunoscute și nuanțe într-o discuție polarizată, există un risc să interpretezi greșit remarcile experților. Ristenpart a zis că echipa lui a fost foarte îngrijorată că oamenii vor lua ce vor ei din studiul lui ca să dovedească un lucru sau un altul, de exemplu că măștile sunt rele pentru că răspândesc fibre minuscule. „Nu asta spunem noi”, a zis Ristenpart.

Osterholm și Brosseau au fost criticați aspru pentru declarațiile pe care le-au făcut despre măști. Uneori, comentariile lor ar putea fi considerate dezaprobatoare de către oamenii care încearcă să înțeleagă problema. În orice caz, îngrijorarea lor față de încrederea prea mare pe care o au oamenii în măști i-a făcut să fie criticați de indivizi din toate taberele.

Osterholm a recunoscut și el că n-a reușit mereu să transmită mesajul corect. În luna martie, a discutat într-un podcast cu Joe Rogan despre COVID-19 și alte boli infecțioase. Rogan l-a întrebat dacă faptul că publicul general poartă mănuși și mască e o prostie fără sens și Osterholm a răspuns „în mare parte, da”. Apoi a zis că principalul mod de transmitere a virusului e prin aerosoli, pentru care trebuie folosită, în mod ideal, o mască de tip N95. Mai târziu, în luna iunie, Rogan i-a numit fraieri pe cei care poartă mască.

Apoi, într-un interviu din 3 aprilie cu WCCO, un radio din Minneapolis, Osterholm a zis că oamenii ar trebui să poarte măști din pânză dacă vor, dar că el și colegii lui nu cred că acestea ar avea un impact pozitiv major. Astfel de comentarii au dus la acuzații că CIDRAP folosește platforma ca să dezinformeze publicul. Osterholm a zis că a vrut doar să fie sincer cu privire la limitările măștii. „Vrem doar ca oamenii să fie prudenți și să nu le considere singura metodă de protecție”, a zis el.

De atunci, problemele legate de mască au depășit domeniul științei și au intrat în lumea politicii. Această politizare, încurajată de politicieni și conspiraționiști, a dus la o lipsă și mai mare de răbdare pentru nuanțe. Osterholm a zis că prietenii din media au început să nu-l mai cheme la emisiunile lor pentru că e considerat anti-mască. Într-un profil făcut lui Osterholm de revista Mpls. St.Paul, autorul a scris: „Am realizat că Osterholm nu mai e vocea rațiunii în America când mai mulți prieteni mi-au descris discursul lui ca fiind al tipului ăla anti-mască”.

Controversa i-a reamintit lui Osterholm de cea mai dificilă perioadă din viața lui profesională. În 2011, a publicat un studiu în care chestiona eficacitatea vaccinului gripal sezonier. Pe atunci, eficiența vaccinului era estimată la 70-90 la sută. A revizuit 12 sezoane de teste controlate și a descoperit că eficiența vaccinului era de cel mult cincizeci la sută pentru populația generală și extrem de scăzută pentru persoanele cu vârste peste 65 de ani.

„S-au enervat atâția oameni pe mine, dogmatic vorbind. De parcă aș fi spus că vaccinurile cauzează autism”, a zis el. Dar CDC au făcut propriile lor studii care au confirmat descoperirile lui, iar acum „se lucrează la un vaccin antigripal universal mai mult decât s-a lucrat în ultimii patruzeci de ani”. În 2019, Ministerul Sănătății a aprobat un vaccin făcut special pentru persoanele în vârstă. Dacă Osterholm n-ar fi atras atenția asupra eficienței vaccinului, n-ar fi existat motive ca statul să investească în crearea unui vaccin mai bun.

Cât despre Brosseau, comentariile ei au fost scoase din context și folosite de publicații de dreapta ca să argumenteze poziții pe care ea nu le susține. În aprilie, la câteva săptămâni după interviul lui Osterholm la radio, Brosseau a declarat același lucru pentru Infection Control Today: că măștile sunt ok, dar că nu sunt foarte eficiente și ar trebui să continuăm distanțarea socială. Publicația The New American a citat prima parte a declarației lui Brosseau, dar n-a inclus și recomandarea pentru distanțare socială.

Brosseau a declarat pentru VICE News că nu crede că impunerea măștii obligatorie e o măsură exagerată a guvernului. Dacă lumea ar avea o resursă infinită de măști potrivite, ea ar fi încântată de aceste măsuri.

Exagerarea siguranței oferite de mască poate fi periculoasă mai ales pentru muncitori, a zis Brosseau. A cercetat mult timp cum să protejeze muncitorii de aerosolii periculoși la locul de muncă și a zis că e posibil ca măștile de protecție să împiedice transmiterea pentru perioade scurte de timp, dar nu știm sigur cât ar dura asta.

Ca să-și ilustreze teoria, Brosseau a adus în discuție un incident foarte faimos dintr-un salon de coafură din Missouri. Timp de nouă zile, clienții din salon au fost tunși timp de 15 până la 45 de minute de o stilistă care avea coronavirus. Atât personalul, cât și clienții, purtau diverse feluri de măști și niciun client nu a fost infectat. Pentru Brosseau, asta înseamnă că măștile sunt eficiente în spații închise pentru un timp limitat.

Dar crede că măștile nu îi pot proteja pe muncitorii care lucrează în spații închise ore în șir, o teorie susținută și de faptul că, în salonul din Missouri, stilista a infectat o colegă cu care a petrecut multe ore într-un spațiu închis. „Cu cât stai mai mult timp într-o cameră cu cineva care are virusul, cu atât ai șanse mai mare să te contagiezi”, a zis ea.

Dar în articolele despre salonul de coafură nu s-a menționat mai nimic despre stilista infectată, iar Brosseau crede că aceste articole încurajează condițiile de muncă proaste pentru muncitori. 

Și în media, accentul pe măști a eclipsat adesea alți factori importanți în transmiterea COVID-19, cum ar fi participarea recentă la un eveniment mare în aer liber. După ce Herman Cain a murit luna trecută de COVID-19, pe care mulți susțin că l-ar fi contractat la un marș al lui Trump în Tulsa, Oklahoma, New York Times a întrebat: „Va schimba moartea lui Cain perspectiva republicanilor despre virus și despre mască?” Zeci de alte știri despre moartea lui Cain au menționat și discursul său anti-mască. Articolele par să sugereze că factorul major de risc a fost lipsa de măști la eveniment, și nu faptul că omul a fost înconjurat de șase mii de persoane timp de două ore.

„Dacă nu vrei să rămâi însărcinată, cel mai eficient mod de a preveni asta e să stai acasă singură. Măștile sunt profilactice, nu sunt eficiente 100%”, a zis Santarpia.

Înainte de marșul din Tulsa, pe măsură ce cazurile de coronavirus erau în creștere în Oklahoma, Briuan Williams de la MSNBC l-a întrebat pe Osterholm dacă evenimentul e nociv pentru sănătatea publică. După luni de zile în care cuvintele i-au fost interpretate greșit, acesta s-a îngrijorat că o declarație despre marșul lui Trump va fi distorsionată și politizată. Osterholm a oferit totuși un răspuns teoretic.

„Dacă toți cei patru Beatleși s-ar reuni azi pentru un concert într-un loc precum Tulsa, eu n-aș merge și n-aș vrea să mergă nimeni dintre persoanele mele apropiate. Așa ar trebui să înțelegem această situație”, a zis el.