De ce nu faci mare brânză pentru planetă dacă cumperi de la producătorii locali

În 2007, cuvântul anului din New Oxford American Dictionary era locavore: se referea la mișcarea care promova consumul de alimente din proximitate în locul celor transportate pe o distanță lungă.

Ideea asta de a mânca de la producători locali a rămas și a tot fost folosită ca tactică de marketing pentru a descrie nu doar produse mai sănătoase, ci și mai bune pentru mediu, „pentru că hrana transportată pe distanțe mari necesită mai mult combustibil”, a scris Oxford University Press.

Schimbările climatice nu sunt o problemă care poate fi rezolvată doar prin acțiune individuală. Avem nevoie de schimbări structurale sistemice în felul în care obținem energia, construim clădirile și ne trăim viața. Dar e important să ai în vedere felul în care alegerile tale afectează clima, întrucât producția alimentară, de la agricultură la distribuție, e responsabilă de peste un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global.

Cei care vor să facă o diferență în zona asta s-ar putea să apeleze la ouăle sau peștii aduși de producătorii locali promovați în magazinele de cartier. Dar un raport nou de la Our World In Data a descoperit că „mâncarea locală” e de fapt „unul dintre sfaturile care te induc cel mai tare în eroare”, după cum a subliniat cercetătoarea Hannah Ritchie.

Când a separat sursele exacte ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru mai multe tipuri de alimente, transportul s-a ales cu un procent neglijabil. A concluzionat că poți avea un impact mai mare în reducerea emisiilor prin tipul de alimente pe care alegi să le consumi sau nu, nu prin cumpărarea produselor locale.

Ritchie a analizat 29 de produse diferite și le-a notat în funcție de cât de rele sunt pentru mediu, cu ajutorul unor informații dintr-o metanaliză amplă a sistemelor alimentare globale.

După cum știi deja, produsele animale sunt în topul listei. Carnea de vită e una dintre cele mai periculoase pentru mediu. Ritchie a descoperit că doar un kilogram de carne de vită emite 60 de kilograme de gaze cu efect de seră. În comparație, mazărea emite un kilogram de gaze cu efect de seră pe kilogram.

Dacă te uiți mai atent de unde vin gazele astea, vei observa că nu din transport. Mult mai multe rezultă din folosirea și cultivarea terenului. „Combinate, emisiile astea din agricultură acoperă peste 80% din amprenta de carbon a majorității produselor alimentare”, a scris Ritchie.

Asta s-a aplicat la majoritatea hranei: transportul înseamnă maximum 10% din emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru produsele precum carnea de vită și porc, transportul acoperă și mai puțin. Există o excepție totuși, pentru alimentele care ajung la noi cu avionul. Există un procent mic la hrana perisabilă precum spranaghelul, fasolea verdea și fructele de pădure, dar doar .16% din transport presupune calea aeriană.

Dacă ai mâncat carne de la producători locali ca să nu apelezi la hrana care afectează mai mult mediul, se pare că n-ai ales soluția bună. Analiza lui Ritchie e doar ultima dintr-o serie care arată că cea mai bună cale prin care să sprijini mediul e să ai o alimentație bazată pe plante.

Și nu trebuie neapărat să devii vegan pentru asta: Un studiu din Journal of Environmental Science and Technology din 2008 a descoperit că doar o singură zi pe săptămână fără carne și lactate ar putea reduce cu mult mai mult emisiile de gaze cu efect de seră decât dacă-ți faci cumpărăturile din surse locale.

„Indiferent că le cumperi de la țărani sau de la depărtare, ceea ce face ca cina ta să aibă o amprentă de carbon ridicată nu e locația, ci faptul că e carne de vită”, a scris Ritchie.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.