Cum a încercat un fost politician român să agațe minore timp de ani de zile

În 2012, Andrada* avea 13 ani și adesea nu se simțea văzută sau înțeleasă de părinții ei. Așa că atunci când un bărbat mai mare decât ea cu 12 ani a abordat-o pe Facebook nu le-a spus părinților, ci a continuat interacțiunea cu necunoscutul care îi scria zilnic. 

Bogdan Pater avea atunci 25 de ani și era lider de grupă în cadrul filialei din Oradea a organizației Cercetașii României. Asta l-a ajutat să înceapă o conversație cu Andrada, chiar dacă nu se cunoșteau, pentru că amândoi activau în proiecte de voluntariat. Andrada nu știa de Cercetași, dar suna interesant ce zicea Bogdan, așa că atunci când a întrebat-o dacă ar vrea să vorbească despre oportunități de voluntariat a zis „sigur, cum să nu”. După câteva săptămâni de chat, a chemat-o la o plimbare. Ieșirea asta a însemnat însă mai mult pentru Andrada. 

A ales un parc mai popular în care să se întâlnească, să fie în siguranță, însă odată cu lăsarea serii nu a mai contat. „A început să mă atingă, să mă tragă mai aproape de el... m-am așezat pe o bancă și a încercat să mă sărute”. S-a ridicat să plece, dar el a oprit-o și  a sărutat-o forțat. „Era mult mai mare ca mine și ca înălțime, și ca tot. Era foarte solid. Nu am depus mult efort să mă îndepărtez pentru că în situații de șoc îngheț”, povestește ea acum. Ăla a fost primul sărut din viața ei. Din fericire, bărbatul nu a insistat mai mult, iar ea a ajuns acasă. 

După întâlnirea din parc, Bogdan a continuat să-i scrie Andradei, ba chiar i-a zis că-i pare rău dacă a speriat-o, dar ar vrea să mai povestească, să iasă la o cafea sau la un vin, ignorând în continuarea diferența de 12 ani dintre ei sau că ea n-ar avea voie să bea alcool. 

Bărbatul care, conform Andradei, a molestat-o, e Bogdan Pater, are 35 de ani și e fost membru de partid PNL, fost președinte al tineretului liberal bihorean, fost consilier de comunicare la cabinetul fostului Ministru al Educației, fost consilier parlamentar și fost lider de grupă la Cercetașii României. În toți anii ăștia a continuat să abordeze minore pe internet. 

În urma unor dezvăluiri făcute Justițiarul de Berceni, un youtuber care pretinde pe rețelele sociale că e o fată minoră ca să prindă prădători sexuali, și presa bihoreană, câțiva tineri s-au apucat să strângă dovezi de la fetele pe care Bogdan Pater le-a hărțuit online. În două săptămâni au discutat cu peste 60 de fete și au strâns screenshot-uri de la peste 40, majoritatea dintre ele abordate cât erau minore. După apariția mai multor articole în presa bihoreană, Bogdan Pater a demisionat din PNL. 

Tiparul pe care l-am văzut în cele peste o sută de screenshoturi primite mi-a arătat un comportament similar grooming-ului, un fenomen abuziv despre care povestim prea puțin. 

Grooming e atunci când cineva construiește o relație, încredere și conexiune emoțională cu un copil sau un tânăr, astfel încât să-l poată manipula, exploata și abuza, conform organizației britanice Societatea Națională pentru Prevenirea Cruzimii față de Copiii. „Oricine poate fi groomed, indiferent de vârstă, sex sau rasă. Curtarea poate avea loc pe o perioadă scurtă sau lungă de timp – de la săptămâni, la ani. Cei care curtează pot construi o relație cu familia sau prietenii tânărului pentru a-i face să pară de încredere”, explică aceștia.

Practica grooming-ului e descrisă și în art. 24 din Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual (Convenția de la Lanzarote): un adult care comunică cu un copil online, sugerează o întâlnire și efectuează pregătiri specifice pentru a comite acte sexuale cu copilul sau a comite o infracțiune sexuală penală. Iar dacă tot nu-i clar,  uite ce zice INHOPE, o asociație care coordonează o rețea de hotlines din 46 de țări și care e parteneră cu Interpolul: grooming-ul se referă la „acțiunile întreprinse în mod deliberat pentru a se împrieteni și a stabili o legătură emoțională cu un copil, pentru a reduce inhibițiile copilului în pregătirea activității sexuale”.

Faza nasoală e că e greu de încadrat, asta pentru că acțiunile din cadrul practicii sunt pe un spectru, cum povestește și această supraviețuitoare, pot începe în online și pot ajunge până la cazuri nasoale de trafic de persoane. Cele șase stadii sunt următoarele: targetarea, câștigarea încrederii, alinarea unei nevoi emoționale, izolarea, sexualizarea și menținerea controlului. De exemplu, ceea ce pare că a început Bogdan Pater să facă în cazul Andradei sunt primele trei faze, iar din ce se știe până acum lucrurile nu au avansat mai departe. 

Din păcate, nu există o traducere directă în limba română a ceea ce înseamnă grooming, așa că Mihaela Chiper, fondatoarea Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale, face o paralelă cu coruperea sexuală a minorilor. „Încadrarea depinde de context și de raportul dintre victimă și agresor și de finalitate”, spune Mihaela, căreia i-am arătat capturile de ecran. „Ce am văzut în cazurile de mai sus și din câte știm până acum, având în vedere longevitatea și dimensiunea acestor practici, nu indică clar un asemenea tip de abuz, însă interacțiunea indică către comportament incipient de pregătire, adică de grooming”.

La fel crede și procurorul Marian Trușcă: ar fi vorba despre „o componentă sau început de grooming, pentru că ăsta e un proces mai îndelungat.”

La nivel mondial, sunt câteva țări care până acum au incriminat, în diferite moduri, acest tip de comportament, iar în Marea Britanie, de exemplu, inclusiv întâlnirea e o infracțiune în sine. Tot acolo e și dezvoltat un mecanism de raportare gândit în parteneriat cu  Societatea Națională pentru Prevenirea Cruzimii față de Copiii și Comandamentul pentru Exploatarea Copiilor și Protecția online, parte a Agenției Naționale de Criminalitate. 

Ca în cazul Andradei, Pater a abordat-o în 2014 pe Irina* când avea 14 ani și i-a scris până la 18 ani, după care i-a trimis urări când era ziua ei de naștere. Cât era activă la Cercetași, organizația de tineret unde Bogdan Pater a fost lider de grupă și de unde aborda minore online, Irina își amintește că Pater reacționa la fiecare story, o întreba ce face, dacă o scoate la un vin sau dacă o „răpește undeva”. Irina era cercetaș, iar Pater îi era lider de grupă și tot el era și trezorierul. 

Nu i-a fost frică să-i spună „nu”, tocmai de aceea nu s-au văzut în alte contexte decât la Cercetași, dar tot îi mai răspundea pentru că se simțea prost dacă nu o făcea. „Era ca un lider, un coordonator, dar era foarte impulsiv, la orice story răspundea cu un pupic, o inimă... foarte nepotrivit." 

Tânăra susține că Bogdan Pater se implica activ în organizații de tineret: „îi plăcea pentru că acolo își găsea țintele, persoane care încă nu-și dau seama ce și cum să facă cu atenția, iar el asta încerca, să facă un compliment ca să-i iasă lui ceva".

Pentru ea, cele mai mari red flag-uri au fost diferența de vârstă și faptul că reacționa constant la story-uri, deși nu-i dădea niciun feedback. „Nu-i plăcut. Te simți hărțuită într-un fel, că mereu trebuie să zici «nu» de atâtea ori. Nu mă simt ca o victimă, pentru că nu am lăsat să mă afecteze treaba asta, dar multe persoane care ajung în situația asta nu au la cine să apeleze și li se pare că li se întâmplă doar lor,  pentru ele am vrut să vorbesc. Așa ceva nu se face, nu-i okay să tolerăm asta."

Acum, Irina crede că Cercetașii României ar fi putut face mai multe atunci sau măcar să reacționeze mai repede. Ei i-a fost frică să le zică părinților despre aceste hărțuiri fiindcă nu voia să fie retrasă din organizație, așa că a tăcut și s-a consolat cu prietenele cercetașe care știau ce se petrece. Acum însă spune că ar proceda altfel și le-ar zice adulților. 

Marina* a fost abordată de Pater chiar dinainte de a fi în Cercetași, când avea 15 ani, însă ei i-a scris chiar și după ce a părăsit organizația. Faptul că îi era lider de grupă o făcea să simtă uneori că trebuie să-i răspundă, că raportul de putere impune un soi de condiționare. „Nu a fost atât de dubios din prima, dar am fost avertizate de alte fete din Cercetași. Niciodată nu a încercat nimic fizic, însă am fost hărțuită online de omul ăsta până anul trecut. Mi-a scris timp de șapte–opt ani, începând cu 2014. O dată mi-a și zis ceva de genul «ai fost la duș fără mine?» și «ar fi fain să încercăm acești pupici live». Quite disgusting. Nu-mi dădeam seama când aveam 15 ani, dar acum când am recitit a mers la baie să vomit". 

Spune că în adolescență nu știa să se asculte, deși intuiția îi zicea că ceva nu okay, își spunea că exagerează. De când au început dezvăluirile în presă e triggăruită de ceea ce a trăit atunci pentru că își amintește și de alte interacțiuni de grooming cu alți tipi din viața ei. „Sunt nervoasă, dar mă simt neputincioasă”, zice Marina. O enervează că se știa despre lucrurile astea și totuși timp de atâția ani a fost totul ignorat. Inclusiv tatăl ei i-a zis că dacă nu s-a văzut cu el atunci nu are de ce să se simtă traumatizată. 

Marina e convinsă că atunci când era la Cercetași a minimizat ce se întâmpla prin glume, dar asta pentru că nici ea, nici prietenele ei nu-și dădeau seama de amploarea a ce se întâmpla. Din episodul Justițiarului de Berceni, și ea și alte persoane care știau că bărbatul abordează minore online, au aflat că Bogdan Pater nu și-a schimbat comportamentul în ultimii ani, iar asta i-a făcut să se simtă vinovați. 

David Mandraș Alexandru are 24 de ani și prima dată a ajuns la Cercetașii României prin clasa a cincea, așa că era familiarizat cu prezența lui Bogdan Pater chiar dinainte de a ajunge el însuși explorator, adică în grupa de vârstă la care Bogdan era lider. În cadrul organizației de tineret structura e așa: ăia mici, de clasele unu–patru se numesc Lupișori, ăia de clasele cinci–opt Temerari, iar cei din clasele IX-XII Exploratori. Când David a ajuns la ultima treaptă, Pater i-a devenit lider. Așa a aflat de la fete despre insistențele și hărțuirile lui. 

Prima dată a auzit poveștile unor colege mai tinere într-o excursie, dar nu a reacționat, iar apoi a intrat într-o relație cu o fată care era hărțuită de acesta. Experiența iubitei l-a ajutat să înțeleagă gravitatea situației. 

Spune că în cadrul Cercetașilor tinerii știau despre lucrurile astea și povesteau deschis despre comportamentului lui Pater, însă pentru un timp comportamentul lor a însemnat doar avertizări între ei, glume și meme-uri. Momentul critic a fost prin 2015, spune David, care atunci avea 17 ani. În urma unor conversații despre comportamentul lui Pater a ajuns să vadă capturi de ecran de la mai multe fete. Printre acele imagini era una suficient de sugestivă încât să poată însemna că un adult a cerut nuduri de la o minoră și poate a intenționat să trimită câteva la rândul lui.

David susține că după acel episod a strâns capturi de ecran de la cinci fete din Cercetași și s-a dus la Adrian Șuhanea, șeful de centru local de atunci. „Au venit și fetele și am discutat cu toții”, spune acesta. Ulterior, din câte a auzit David, Pater a fost suspendat pentru că nu a plătit cotizația de membru. Totodată, spune că Adrian nu le-a luat foarte în serios pe fete nici atunci, nici mai târziu și nu ar fi simțit că ar trebui să facă mai mult. 

Adrian Șuhanea a declarat pentru VICE că nu i-a fost adus la cunoștință că Pater ar fi cerut nuduri, dar că oricum a considerat comportamentul lui inadecvat pentru un adult de la Cercetași. Totodată, acesta spune că ar fi acționat diferit dacă ar fi înțeles atunci dimensiunea problemei și recunoaște că Bogdan nu a fost privit ca un posibil agresor, ci doar ca un adult care a încălcat codul intern de conduită. „Cu siguranță o lecție pentru noi este faptul că vigilența trebuie păstrată în permanență și protecția emoțională și fizică a tinerilor este prioritatea noastră cea mai mare”. 

Deși în comunicatul oficial al Cercetașilor se menționează că Bogdan Pater a fost exclus din organizație în 2016, există surse și imagini care atestă faptul că acesta a fost demis din organizație abia anul acesta, după publicarea articolelor în presa locală.  

După momentul din 2015, David a mai avut o tentativă de a strânge capturi de ecran de la fete alături de Andrada, însă funcția publică a lui Pater la Ministerul Educației i-a demoralizat. „Ce pot să fac cu niște screenshot-uri?”, se gândea atunci. Acum însă s-au reorganizat să strângă capturi de ecran în urma clipului de la Justițiarul din Berceni.

Ținând cont de cât de complicat sunt definite cazurile de agresiuni sexuale, Mihaela Chiper spune că orice organizație care lucrează cu tinerii, de la ONG-uri la instituții publice, trebuie să aibă proceduri clar definite care-i protejează pe aceștia. „Trebuie să avem reglementate intern condițiile în care un comportament inadecvat din punct de vedere sexual poate fi direcționat către resurse, adică un terapeut, sănătate, și în mod neapărat când vorbim despre minor, justiție” subliniază aceasta.

De la finalul anului 2021, Cercetașii României au implementat o politică de protecție a copilului, o abordare mai clară față de Codul Galben care exista înaintea acesteia. Au făcut și un ghid pentru cercetașii adulți în care au definit, printre altele, ce înseamnă abuzul emoțional, sexual sau online.

Mihaela Chiper amintește că, din păcate, reprezentanții instituțiilor nu sunt pregătiți să vadă tipare comportamentale sau relațiile de putere dintre agresor și victimă. Tocmai de aceea subliniază că înainte de a dezvolta noi mecanisme legislative, e nevoie de educare în cadrul sistemelor deja existente. Spune că supraincriminarea ar fi problematică, pentru că în loc să obținem oameni pregătiți să analizeze consimțământul și să știe să intervieveze victime sau să facă analize de context „vom avea doar profesioniști care închid ochii la orice vârstă a abuzului sexual.”

Conform acestui studiu, România are un cadru legislativ care ia în considerare online grooming-ul, dar procurorul Trușcă amintește că întotdeauna e vorba de nuanțe. „Acțiunile care intră în componenta conceptului de grooming, până la un punct, nu pot fi încadrate din punct de vedere penal, pentru că nu au relevanță penală. De exemplu, apropierea de copil, manifestarea de interes pentru preocupările copilului, oferirea de cadouri, lucruri care preced introducerea comportamentului sexual în această relație, nu pot fi încadrate ca atare. Până la un punct, ce înseamnă grooming nu poate fi în mod obiectiv încadrat și este și corect să fie așa, pentru că aceste acțiuni sunt multivalente. Ele pot avea până la urmă nu un scop sexual, ci niște manifestări care să fie lipsite de intenții sexuale, de aici dificultatea de a spune că grooming-ul trebuie să fie infracțiune. Dacă se ajunge în zona sexuală sigur, putem vorbi de la caz la caz de una dintre infracțiuni." 

Procurorul spune că în situația dată victimele pot evita continuarea acestui tip de relație. Ar trebui să cunoască sau să anticipeze intențiile unei asemenea abordări, a unei persoane care abordează în maniera asta. „Atât și nimic mai mult. Dacă cumva lucrurile ajung în sfera în care pot fi încadrate la infracțiuni atunci vorbim de o sesizare și lucruri de genul ăsta. Dar este o graniță de fină. Pentru ca organele legii să se autosesizeze ar trebui să existe minime indicii date că s-a pregătit sau se pregătește săvârșirea unei infracțiuni."  

Însă, cu referire la cazul imaginilor prezentate de tinerele abordate de Bogdan Pater, procurorul Trușcă spune că din punct de vedere penal nu vede nimic de incriminat acolo. „Noi ca adulți și profesioniști putem să decelăm și să zicem care e intenția lui de a atinge un scop de natură sexuală, dar strict pe fapte, că pe ele judecăm, nu pare să fie nimic care să intre sub spectrul abuzului sexului, chiar sub forma unei coruperi sexuale." Desigur, spune că cererea de imagini cu conținut de nuditate deja ar conduce lucrurile către o posibilă încadrare penală la hărțuire sexuală sau la coruperea sexuală a minorilor.

Andrada spune că atunci când a aflat că Bogdan Pater a demisionat din PNL i s-a ridicat o piatră de pe suflet și s-a bucurat că măcar mai multe femei o să-i cunoască fața și numele. „Îmi doresc ca victimele să aibă curajul să zică că au fost victime. Așa cum mă simt eu probabil să simt și alte 50 de fete. Mai ales că nu a fost ceva luat în serios. Tânăra crede că ar fi bine să se deschidă și o anchetă în cadrul TNL Bihor, unde Bogdan Pater a fost președinte, iar în prezent e președintele departamentului de Comunicare și Online.

Efectele grooming-ului variază de la anxietate, depresie, PTSD, sentimente de vină și rușine, la self-harm, adicții, probleme de dezvoltare a relațiilor sănătoase și multe altele. 

Cazul Andradei e unul fericit, pentru că totul s-a întrerupt după câteva săptămâni, când părinții i-au luat telefonul la verificat și au găsit conversațiile cu Bogdan, așa că și-a șters contul de Facebook. Însă a rămas cu trauma acelei interacțiuni. Inclusiv părinții au învinuit-o că a ieșit cu un tip mai mare decât ea și, din păcate, nici primul psiholog la care a mers după incident nu a înțeles-o, ba din contră, a făcut-o să se simtă vinovată. 

Andrada spune că impactul a fost atât de mare încât a simțit că cel mai bine e să-și uite prietenii, să se mute la altă școală și să înceapă ceva nou, ceea ce a și făcut. Și-a schimbat liceul și pentru că avea colege care vorbiseră și ele cu Bogdan și îi era frică să nu fie judecată pentru că fost abuzată. „Rușinea era foarte puternică”.

Bogdan a fost una dintre primele persoane care chiar i-a acordat atenție și s-a interesat de activitățile ei, de ce simte. De asta crede că interacțiunea cu el a definit destul de mult latura ei socială, iar ulterior a determinat-o să fie sceptică chiar și când era vorba de prietenie. Este și opinia ultimei psihoterapeute la care a fost timp de doi ani. „N-am reușit să am o relație cu un tip până la 18 ani și cred că asta se datorează și acelui șoc. Chiar dacă a fost mai degrabă în subconștient, a rămas acolo.”

*Numele au fost schimbate pentru a proteja identitatea victimelor.

Bogdan Pater nu a răspuns la telefon până la publicarea acestui material.