Fotografii cu transformările Turciei sub Erdogan

Peninsula Anatoliei e regiunea cea mai vestică a continentului asiatic, separată de Europa doar de Strâmtoarea Bosfor, care divizează Istanbulul în două. Înainte să devină parte din Turcia modernă, regiunea era centrul Imperiului Otoman, care se întindea, în 1683, de la Yemen la Austria și din Azerbaijan în Tunisia.

Am vrut să evoc ideea de neo-otomanism, a zis fotograful francez Mathias Depardon, autorul cărții Transanatolia. „E sentimentul pe care îl vedem reflectat în strategia expansionistă a guvernului turc actual, care l-a ajutat pe Erdogan să câștige susținerea electoratului mai conservator”, a explicat el.

Neo-otomanismul e o ideologie politică care promovează intervenția mai puternică a Turciei în fostele regiuni ale Imperiului. Sub conducerea lui Erdogan, Turcia a devenit din aliat al Vestului – membră NATO și candidată la Uniunea Europeană – o referință între Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

În ultimul deceniu, Turcia a intervenit în situații de conflict în țări precum Irak, Siria, Libia și, mai recent, Nagorno-Karabakh. Turcia a mai dirijat și explorări agresive ale fundului mării în căutarea de gaz natural în Mediterana, lucru care a dus la o escaladare a tensiunilor cu Grecia, și a încercat să preia rolul de lider al țărilor majoritar musulmane din zonă.

Depardon a petrecut mulți ani în Turcia – până când a fost închis timp de 32 de zile și apoi apoi i s-a interzis accesul în țară în 2017, când era acolo pentru un reportaj National Geographic, pe motiv că lucra fără ecuson de jurnalist.

Înainte să fie arestat, a documentat planul Turciei de a construi mai multe baraje pe râurile Tigru și Eufrat, care vor genera electricitate și irigații în regiune. Dar, după cum spun criticii, barajele vor avea un impact devastator asupra fluxului de apă în Siria și Irak, ceea ce va crea și mai multe tensiuni politice. În 2020, controversatul baraj Ilisu Dam de pe Tigru a inundat orașul Hasankeyf, vechi de o mie de ani, și a dus la evacuarea a mii de persoane.

În carte, Depardon se concentrează pe influența turcă în interiorul și în afara granițelor țării – de la Marea Neagră la Azerbaidjan și Turkmenistan, unde locuiește populația uigură din nord-vestul Chinei.

„Când locuiam în Turcia, Burger King aveau meniu Sultan și cea mai populară emisiune celebra perioada otomană”, a zis Depardon. A adăugat că sentimentul de nostalgie pentru puterea pierdută se manifestă în cele mai neașteptate locuri. Cum ar fi un restaurant mic pe malul Mării Negre, din acela cu mese și scaune de plastic și fețe de masă în pătrățele. Președintele Erdogan a crescut în regiunea rurală de pe coasta Mării Negre și partidul lui e iubit în această regiune.

Fața acestei noi Turcii, definită de naționalismul lui Erdogan, e ilustrată în Transanatolia.

Fotografiile lui Depardon sunt fie documentare, fie portret. Fotograful a povestit că, înainte să fie arestat, era adesea urmărit de poliție. „Să spunem că e o zonă foarte tensionată”, a zis el. Turcia a arestat un număr alarmant de jurnaliști –în 2021, în închisorile turce sunt 67 de jurnaliști. De aceea cartea Transanatolia a fost publicată inițial în Franța.

Depardon nu are voie să se întoarcă în Turcia, dar a continuat să călătorească de-a lungul granițelor țării și să investigheze războiul mesopotamian al apei, prin care Turcia încearcă să controleze rezervele de apă din regiune. Deși și-ar dori să revină în Turcia, Depardon a zis că proiectul a fost modul lui de a închide capitolul cu această țară.

Vezi mai jos mai multe fotografii din carte.

Articolul a apărut inițial în VICE Franța.