Știri

De ce trebuie să știi cine-s ăia de la Curtea Constituțională care decid viitorul României

Deși poate că-ți dă impresia unui cuib de ramoliți, Curtea Constituțională hotărăște chestii fundamentale pentru viața ta.
14 Iulie 2016, 8:17am
Magistrații Curții Constituționale, oamenii care, periodic, îți hotărăsc viitorul. Fotografie de Andreea Alexandru / Mediafax Foto

Ai tot auzit în ultima vreme pronunțat numele ăsta: Curtea Constituțională a României sau, pe scurt, CCR. Poate ai auzit (sau ai dedus) din ce vorbeau domnii și doamnele acelea în robe vișinii că ei iau cele mai importante decizii din țara asta.

Nu ești departe de adevăr.

Am să-ți aduc aminte doar două momente în care judecătorii de la Curtea Constituțională chiar ți-au hotărât viața.

Mai întâi, în 2012, când au hotărât că referendumul de demitere a lui Traian Băsescu nu e valid. Apoi, mai recent, când s-a decis că SRI nu mai trebuie să intercepteze telefoane în dosarele penale de corupție. Sau că primarii ar trebui să zboare din funcție chiar și dacă sunt condamnați la închisoare cu suspendare, nu doar cu executare, așa cum își doreau parlamentarii.

Citește și: Sunt sute de parlamentari care șomează pe banii tăi, pe lângă ăia care se fac că lucrează la TV

Curtea Constituțională poate răsturna legi. La Curtea Constituțională vine Guvernul când nu e de acord cu deciziile parlamentarilor și tot la Curtea Constituțională se pot ataca ordonanțele date de Guvern.

Iar acum ai putea să te întrebi: bun, dar dacă adevărata putere nu e în mâna partidelor, ci a unor magistrați, de ce naiba se mai organizează alegeri în România?

Uite de ce. O iau cu începutul.

Cine sunt judecătorii constituționali?

Constituția zice că CCR este formată din nouă judecători, cu mandate de nouă ani. Trei sunt numiți de președintele României, alți trei de Senat, iar ultimii de Camera Deputaților. La fiecare trei ani se schimbă tot atâția judecători, câte unul din partea fiecărei instituții care i-a numit.

Așa poți înțelege cum de te-ai trezit zilele astea cu trei judecători noi la CRR: Livia Stanciu numită de președinte, Attila Varga, din partea Camerei Deputaților și Marian Enache din partea Senatului, în locul altor trei judecători cărora li s-a terminat mandatul, Augustin Zegrean, Tudorel Toader și Valentin Puskas.

Citește și: Elevii români ar introduce votul cenzitar şi educaţia politică, dacă ar fi parlamentari

Tocmai numirea asta politică e și una dintre marile probleme de la CCR. Singurele cerințe din fișa postului le cer candidaților să aibă doar „pregătire juridică superioară" și 18 ani de vechime în domeniul juridic. Adică poți fi și jurist de CAP.

Așa se face că, de-a lungul timpului, cei mai mulți care au ajuns acolo au fost ex- parlamentari cu studii de Drept, care nu au judecat în viața lor un dosar și care, de multe ori, au fost suspectați că răspund la comenzile venite de la partid.

„A fost o perioadă când Curtea Constituțională a fost influențabilă politic. Atunci când un partid, cum a fost PSD, a deținut o majoritate absolută, atât în Camera Deputaților, cât și în Senat și a avut și președintele țării, pe Ion Iliescu, iar membrii erau numiți din rândurile partidului, existau suspiciuni că CCR nu acționează independent. Pe parcurs, puterea s-a mai disipat și, la presiunea opiniei publice, au început să fie numiți specialiști", explică Peter Ekstein Kovacs, avocat și expert al Societății Academice din România.

E drept că, în ultima perioadă, la CCR au ajuns și magistrați experimentați și foarte buni. Ia exemplul lui Daniel Morar, fost șef al DNA, numit în urmă cu trei ani de Traian Băsescu. Sau pe Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți de Justiție și Casație, femeiacare i-a condamnat pe Adrian Năstase și Liviu Dragnea, numită acum de Klaus Iohannis.

Dar tot la Curte a ajuns în 2013 și fostul senator Toni Greblă care a fost ulterior anchetat pentru că a luat șpagă în dosarul fermei de struț)i din județul Gorj și a trebuit să-și dea demisia.

Cu ce se ocupă Curtea Constituțională?

Rostul Curții Constituționale, în mai toate democrațiile existente, este de a da pieptul cu o putere absolută, fie ea a Parlamentului, sau a Guvernului, spune Peter Ekstein.

„Curtea verifică dacă legile adoptate de Parlament respectă Constituției sau nu. Dacă nu sunt în litera Constituției atunci, fie Parlamentul modifică legile respective, fie legile respective își pierd efectele", explică avocatul.

Asta a făcut CCR în ultima perioadă. A îndreptat legile. Spre exemplu, a decis că un articol din Codul de procedură penală nu este suficient de clar, cel referitor la ascultările de telefoane făcute de SRI și folosite de DNA în dosarele de corupție.

Efectul: de atunci SRI nu mai ascultă pe nimeni, cu excepția spionilor care vin în România. Sau a celor care iau legătura cu spionii străini. De restul cazurilor se ocupă direct parchetele.

Tot Curtea Constituțională a mai hotărât că primarii care au fost condamnați cu suspendare trebuie să fie dați afară din primărie, la fel ca primarii care au fost condamnați cu executare. Parlamentul ar fi vrut să-i salveze pe primii, numai că magistrații CCR au zis că asta ar fi discriminare.

Și tot Curtea Constituțională a decis că nu e corect ca primarii și președinții de Consilii Județene să primească pensii speciale, adică mai mari decât primește omul obișnuit, și a respins legea aprobată de Parlament.

Aici lupta însă nu e însă terminată. Parlamentarii au votat din nou mizeria asta, pe care Guvernul a atacat-o din nou la Curte.

Deci Curtea Constituțională are treabă multă în România?

Cu siguranță mai multă decât în alte țări civilizate. Dar asta ține de felul în care se fac legile la noi în țară.

Ca să-ți dau doar un exemplu, numai în ceea ce privește Codurile penal și procedural penal, adoptate de România în 2014, CCR a găsit peste 30 de articole proaste. Unele făcute parcă intenționat așa, ca să-i scape de pușcărie pe corupți.

Nu mai zic că zilele acestea Guvernul a mai dat o treabă magistraților CCR, când a atacat o grămadă de legi votate de Parlament care prevedeau sporuri și indemnizații noi pentru funcționarii publici.

„În alte țări, probabil, Parlamentul e mai atent atunci când face legi, mai ales atunci când acordă privilegii politicienilor. De aceea, poate, curțile constituționale de acolo nu au atât de multă treabă ca la noi", spune expertul SAR, Peter Ekstein Kovacs.

Bun, dar s-a schimbat ceva prin venirea celor noi trei judecători la CCR?

În CCR au intrat un magistrat de carieră, Livia Stanciu, și doi foști parlamentari, Attila Varga de la UDMR și Marian Enache, fost la UNPR. Ambii, susținuți de PSD. Cei doi nu sunt niște somități în Drept sau, cel puțin, nu a auzit Google-ul de marile lor realizări profesionale în această materie.

În plus, cei nouă membri și-au ales noul președinte, dintre doi candidați: Livia Stanciu și Valer Dorneanu. Ultimul, un fost deputat PSD, ajuns judecător CCR în 2013, a primit cele mai multe voturi.

Citește și: Fotografiile pe care PSD nu vrea să le vezi

Sigur, ai putea interpreta că oamenii care au avut sau au legături cu partidul lui Liviu Dragnea și-au impus acum punctul de vedere. Cât va conta chestia asta în deciziile viitoare ale Curții? Greu de spus, rămâne de văzut.

Noul președinte al Curții spune că va avea grijă ca instituția să fie un „templu" de corectitudine.

Personal, ca jurnalist care scrie de ani de zile pe teme politice și juridice, m-aș fi simțit mult mai confortabil dacă președintele Curții era un magistrat de carieră, decât un fost politician.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre politicienii din România:
Ce-am învățat din conturile de Facebook ale copiilor de politicieni din România
Cele mai misogine vedete şi politicieni din România
Ce postează politicienii români pe Facebook: trandafiri, sfinți și libidină