FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

De ce toate religiile lumii pedepsesc femeile la ciclu

Multe religii văd menstruația ca blestemul Evei.
Dana  Alecu
translated by Dana Alecu
Bucharest, RO
13.7.15
religie

„Ți se va face foame mai încolo, dacă mănânci atât de puțin", mi-a zis unul dintre frați la sahoor, masa pe care o servesc musulmanii la prima oră a dimineții, înainte să țină post, după cum le cere credința, în luna sfântă a Ramadanului.

„Voi fi bine", am mințit și am încercat să mai iau o ultimă gură din terciul de ovăz. Am voie să mănânc doar câteva guri. Mama nu mă lasă să le spun fraților mei, dar femeile musulmane nu au voie să țină post când sunt la menstruație.

Publicitate

Postul nu e singurul lucru la care nu au acces femeie în perioada magică a lunii; rugăciunile de cinci zile sunt interzise, la fel și cititul Coranului sau intrarea în moschee, asta în funcție de persoana pe care o întrebi.

Orice tip de sângerare pângărește „puritatea" necesară pentru slujbe, chiar dacă e vorba de o simplă tăietură. La fel se aplică și pentru urinat, defecat, vomitat sau bășini. Deși o simplă spălare a dosului reface puritatea, după ce ai făcut ceva la toaletă, femeile musulmane nu au voie să ia parte la slujbe zile întregi, în fiecare lună, din cauza anatomiei lor. În timp ce unele privesc timpul ăsta liber ca un mare noroc, altele sunt chinuite de ideea că nu pot vorbi cu Dumnezeu tot timpul – mai ales când se lovesc de propriile probleme.

Restricțiile religioase la care sunt supuse femeile lunar nu se găsesc doar în islam. Există sau au existat restricții impuse femeilor la menstruație, din cauza credinței, în aproape orice religie importantă de la șintoism la iudaism, la creștinism și zoroastrianism. Internetul dă pe afară de femei din diverse ramuri religioase care întreabă disperate dacă pot participa la înmormântări, pot coace pâine, pot să mureze legume, să citească Scriptura sau să-și atingă partenerii când sunt la menstruație.

Restricțiile astea nu sunt tocmai blânde în prezent, mai ales în cazul celor care caută să-și împace ideile feministe cu religia lor. Chiar dacă sunt recunoscătoare pentru zilele în care pot mânca în timpul Ramadanului, ideea că un fenomen natural al corpului - și până de curând incontrolabil – mă face să fiu „impură" mi se pare greu de acceptat. Ca recunoaștere a acestui sentiment, unele religii au încercat să se adapteze la ciclurile menstruale ale femeilor, în timp ce altele, printre care și islamul, au lăsat problemele astea la latitudinea înțelegerii individuale a femeii.

pedepseste-religia-femeile-pentru-ca-sunt-la-ciclu-170-body-image-1436772360

O tânără care ar putea sau nu să se abțină de la post în timpul menstruației. Fotografie via Flickr, de Adrian Snood

„E ceva ce Allah cel Atotputernic și Sublim a decis pentru fetele lui Adam", i-a zis profetul Mohammad soției sale Aisha, ca să o consoleze după ce ciclul nu i-a permis să ia parte la pelerinajul la Mecca, alt detaliu specific musulmanilor. Argumentul „așa a zis Dumnezeu" e suficient pentru unele femei musulmane, în timp ce altele susțin că exilarea forțată de la slujbe vine dintr-o așa-zisă înțelegere.

„O privesc ca un soi de vacanță", mi-a zis o prietenă. „Dumnezeu înțelege prin ce trecem, așa că ne dă o pauză în perioada asta a lunii." Chiar dacă înțeleg punctul ei de vedere, argumentul „vacanță" nu merge la mine. Musulmanilor li se oferă posibilitatea să nu țină post în timpul lunii sfinte, dacă sunt bolnavi sau călătoresc. Femeilor la menstruație nu li se oferă opțiunea pentru o pauză; li se ordonă să o facă.

Publicitate

„Surorile noastre nu ar trebui să pună asta la suflet sau să se simtă deprimate", a zis teologul Ahmad Jibril într-o discuție despre asta, „Și nu trebuie nici să creadă că alții le întrec la credință, pentru că li s-a zis să nu țină post sau să se roage de către aceeași persoană care le-a zis altora să țină post și să se roage, așa că… vii la slujbă ca să te supui lui Allah."

Totuși, e greu să accepți ideea că, din cauza unei funcții necesare pentru procreare, una pe care ți-a dat-o Dumnezeu, ar trebui să nu mai iei parte la tradițiile religioase. Atât bărbații, cât și femeile, trebuie să treacă printr-un ritual de curățare după sex, dar menstruația e în continuă desfășurare, iar femeile trebuie să aștepte ca ciclul lor să se încheie înainte să facă vreun gest religios.

Dumnezeu i-a zis Evei, „Îți voi da dureri groaznice când porți copilul în pântece, îți vei naște copilul în dureri.„

Profetul Mohammad a spus că femeile au „inteligență și credință defectuoase", în mare, pentru că nu se pot ruga când sunt la menstruație. Pe pasajul ăsta se bazează teologi islamiști care vor să „demonstreze de ce bărbații sunt cumva superiori femeilor, în islam", a zis pentru VICE, Celene Ayat Ibrahim-Lizzio, de la Școala de Teologie Andover Newton. Dar, adaugă ea, „o zic mai degrabă în bătaie de joc."

Pentru Ibrahim-Lizzio, asta înseamnă că e absolut absurd să crezi că interdicția să te rogi când ești la menstruație pune femeia pe locul doi în islam. De fapt, după ce a studiat intens problema, ea interpretează regula diferit.

Publicitate

„Cred că e o afirmație profundă despre condiția femeii", spune ea. Ibrahim-Lizzio zice că singurul verset din Coran unde e menționată menstruația – un rând care cere abstinența în timpul ei – le ordonă bărbaților să lase soțiile în pace în timpul ciclului pentru că, după cum subliniază Ibrahim-Lizzio, menstruația cauzează „durere și probleme" – nu pentru că pângărește prin impuritate.

„Dacă accepți că neparticiparea la slujbă se presupune că e un act de milostenie, atunci ar trebui să te bucuri", a spus Ibrahim-Lizzio pentru VICE, „Să crezi că divinitatea a ținut cont de nevoile tale, chiar și când e vorba de un detaliu care ține de fiziologie, e extraordinar."

Ideea e una radicală. Chiar dacă crezi că interdicția a fost gândită prima dată în onoarea femeii și a ciclului, multe învățături ale islamului au impus restricții noi femeilor și au readus rușinea. Singura descriere a menstruației în Coran, citată de Ibrahim-Lizzio, a fost tradusă ca o „durere", un „disconfort", „o rană", o „boală" și ca „poluare". Nu e de mirare că fiecare dintre traduceri a fost făcută de bărbați.

Influența bărbaților în găsirea și formarea religiilor în lume pare să joace un rol important în expulzarea femeilor din casele de rugăciune și din patul soților lor în timpul menstruației. Chiar și unde se ține cont de restricțiile religioase, sentimentul de pângărire a fost impus de teologii și liderii religioși bărbați.

Publicitate

„Bărbații formează un pilon de susținere din identitatea masculină, care pare derivată și sărăcăcioasă, în comparație cu rolul reproducător al femeii, prin încercarea de a „nega sau minimiza puterea reproducătoare a femeii, pe care o consideră toxică", a scris teoloaga Katherine K. Young într-o introducere a cărții Religia și Femeia.

pedepseste-religia-femeile-pentru-ca-sunt-la-ciclu-170-body-image-1436773150

Wow, Eva, ce nașpa. Desen via Wikimedia Commons

Creștinismul și-a propus inițial să bage în carantină femeile la menstruație pentru șapte zile, altfel îi pângărește pe ceilalți. Leviticul subliniază impuritatea pe care o răspândește menstruația, și susține că oricine atinge o femeie la ciclu sau atinge locurile în care ea a dormit sau a stat, va fi murdar până seara, și că un bărbat care se culcă cu ea va fi impur pentru șapte zile. În a opta zi după ciclu, femeile trebuie să ducă doi porumbei sau guguștiuci la un preot ca jertfă, ca să fie din nou pure după menstruație.

Condamnarea adusă menstruației de către creștinism vine în mare de la ideea că ăsta e „blestemul" Evei, pentru că a mâncat din fructul interzis al copacului înțelepciunii. Dumnezeu i-a zis Evei, „Îți voi da dureri groaznice când porți copilul în pântece, îți vei naște copilul în dureri", conform capitolului trei din Geneză. Rolul pe care-l joacă ciclul în reproducere poate părea ca parte din decăderea femeii, care e cunoscută ca „blestem": o pedeapsă colectivă pentru păcatele unei singure persoane.

În timp ce interdicțiile față de femeile la menstruație au fost înlăturate cu timpul de Biserica Catolică, ele se mai păstrează și acum la unii adepți ai ortodoxismului. Sora Vassa Larin, o căugăriță a Bisericii Ortodoxe Ruse, explică într-o postare pe un blog că, în timp ce obiceiurile variază de la un loc la altul, femeile la menstruație au voie să participe la sujbe în Rusia, dar nu pot „fi împărtășite, să bea apă sfințită sau să pupe icoane, moaște sau cruci."

Publicitate

În tradiția ortodoxă estică, cel puțin după cum e practicată în SUA, restricțiile astea au fost înlăturate în mare parte. „Nu mai privim menstruația ca un blestem, pentru o lume mai bună", a declarat pentru VICE episcopul Bisericii Ortodoxe de Est.

„Problema a apărut la Sfânta Împărtășanie", explică el. „Primești trupul și sângele Domnului, însă apoi se crede că sângele ăla iese din tine la ciclu. E doar una dintre tradițiile care au fost depășite." Damaskos adaugă că biserica nu mai ține la ea acum.

Și tradiția evreică aduce în discuție noțiunea de impuritate în Leviticul, dar a interpretat latura practică diferit. Deși inițial menstruația impunea niște bariere la slujbe, pentru mulți evrei din zilele noastre, perioada asta a lunii necesită doar o mică reținere în cuplurile căsătorite.

Conform iudaismului ortodox, o femeie ar trebui să se abțină nu doar de la sex, ci și de la sărut, îmbrățișare sau simpla atingere a soțului, pentru cinci zile când e la ciclu, la care se adaugă încă șapte zile. Doar după ce a trecut prin mikvah – o mică baie cu apă de la o sursă naturală – poate să-și atingă din nou soțul.

În tradiția iudaică ortodoxă, construcția mikvahului are ca precedent ridicarea unui templu. E ușor de văzut motivul. Programul urmat de legile ortodoxe, în jurul ritualurilor de purificare, are legătură cu ciclul de fertilitate al femeii: Reîntoarcerea la intimitate coincide cu zilele de concepție.

Publicitate

Pentru multe cupluri, a fost prea mult să stea departe unul de altul atât de mult timp. Ca metodă de reinterpretare a ritualului pentru timpurile moderne, tradițiile conservatoare reduc cele două săptămâni la una și permit atingerile non-sexuale în timpul în care partenerii stau separați.

Naomi Malka, participanta la mikvah la Adas Israel, o sinagogă conservatoare din Washington, DC, spune că ea n-a auzit de mikvah decât când era la facultate. „Multe dintre femeile care folosesc acum mikvah nu o fac ca să păstreze ritualul purității. Poate fi folosit în mai multe scopuri acum", spune Malka. „Oamenii care trec prin orice tip de tranziție în viață se vor scufunda în mikvah ca să marcheze momentului trecerii între cele două stări diferite, ca momentul de dinainte de absolvire sau când ajung să împlinească o vârstă înaintată. E un soi de mikvah progresiv."

pedepseste-religia-femeile-pentru-ca-sunt-la-ciclu-170-body-image-1436773469

Și unele femei hinduse, aflate la menstruație, își iau o pauză de la familie, temple – chiar și de la sarcinile casnice – ca dovadă a credinței. Ca interpretarea care spunea că menstruația e o parte din „blestemul" Evei, și restricțiile pentru femeile hinduse în timpul ciclului sunt văzute ca o vină.

Vina pentru un păcat care nu a fost comis de o femeie, ci de un luptător numit Indira, care, după cum e descris în Vede, a omorât un demon cu trei capete, care se întâmpla să fie brahman. Indira s-a simțit foarte vinovat de crimă și a fost pedepsit aspru de toate ființele pentru crima sa. A fugit la un grup de femei și le-a rugat să ia o treime din vina sa. Au fost de acord. „Vina preluată pentru moartea brahmanului apare în fiecare lună ca sânge menstrual", a scris Janet Chawla, într-un articol despre originile mitice ale tabuului menstrual.

Publicitate

În ciuda conotației sale, primul sânge menstrual e un motiv de sărbătoare pentru multe femei hinduse. Deși ideea că va trece printr-o baie de lapte, înfășurată într-un sari bogat și aranjată ca o mireasă, nu e ceva ce atrage orice tânără.

„Mă simțeam chinuită de toți oamenii ăștia care voiau să știe dacă mi-a venit ciclu și care apoi stăteau în jurul meu și se holbau la mine pentru că eram pe stop", a spus pentru VICE poeta și avocata Gowri Koneswaran, cu zâmbetul pe buze.

Dar, în timp ce Koneswaran pune totul pe seama tradiției, ea încă refuză să „depășească limita" și să intre în templu când e la menstruație, chiar dacă s-a simțit tentată să intre în temple religioase în călătoria ei în Africa de Sud.

„Mi se pare ușor amuzant să zic că vreau neapărat să văd templul ăsta și să iau parte la religia mea, când de fapt încalc tot ce am fost învățată ca e regula de aur a ei", a spus Koneswaran. Vina asociată cu menstruația e văzută ca impuritate: una pe care mulți hinduși o consideră contagioasă.

Totuși, există niște practici culturale care ridică în slăvi menstruația sau o venerează. În unele dintre cele mai sexuale ritualuri tantrice, de exemplu, o femeie la menstruație trebuie să fie cel mai activ participant.

Într-o sectă cunoscută drept Ebrié, de pe Coasta de Fildeș, fructele din copacii protejați de anumite obiecte mistice puternice nu trebuie culese. Dacă un bărbat încalcă tabuul, se va alege cu impotență. Dacă o femeie face același lucru, nu va mai avea ciclu. „În cazul ăsta, menstruația e asociată cu erecția la bărbați: pentru că e asociată cu fertilitatea, nu cu toxicitatea; e bună și doare să o pierzi", a scris antropoloaga Alma Gottlieb, în cartea Blood Magic: The Anthropology of Menstruation. „După cum subliniază cazul din Ebrié, menstruația nu e privită deloc ca fiind negativă."

Publicitate

Pentru unii, menstruația înseamnă odihnă și răsplată. Pentru bengalezii din Coasta de Fildeș, cu care Gottlieb a trăit câteva luni, femeile la menstruație nu au voie să lucreze la câmp. Ciclul lor le dă voie să se relaxeze alături de alte femei și să pregătească un sos special.

„Cu cât stă mai mult pe foc, cu atât devine mai subțire și dulce. Așa că, atunci când stau acasă din cauza ciclului, se tot ocupă de sosul ăsta de dimineață până seara, de iese cel mai bun sos din lume", a explicat Gottlieb pentru VICE, într-un interviu la telefon. „Așadar, toată lumea e entuziasmată când femeile sunt la ciclu, pentru că fac sosul ăsta delicios, din palmier."

Lucrarea lui Gottlieb despre cum e privită menstruația în mai multe culturi din lume a făcut-o să creadă că „ciclul e văzut ca scârbos sau ca ceva ce trebuie interzis și șters de pe fața pământului cel mai des în tradițiile vestice."

Deși se încearcă reformarea restricțiilor din jurul menstruației sau eliminarea lor, că-s învechite, ciclul încă are un rol de paria în multe religii. Indiferent că-i vorba de o interdicție de intrare în templu sau în patul matrimonial, tradiţiile legate de credinţă caută moduri prin care să ascundă o funcționalitate a organismului, care se află la originea existenței.

Noțiunea de „impuritate" menstruală încă îmi mai dă bătăi de cap, dar măcar sunt determinată să-i redau menstruației locul pe care îl merită. Acum cred că nu e politicos să vorbești despre sângerări, pentru că sunt văzute ca impure. Să vorbești despre menstruație ca un lucru normal, sănătos, chiar miraculos ar putea ajuta la alungarea rușinii de care a tot avut parte. Chiar dacă menstruația mea mă va ține departe de post, nu cred că ar trebui să nu existe în discuțiile cu frații mei, care ar trebui să se împace cu ideea că femeile au voie să se roage când sunt la menstruație.

Mai citește despre menstruație:
Am vorbit cu un tip care are fetișuri cu sângele menstrual Ce se întâmplă când îți vine ciclul în spațiul cosmic? Câteva comediante ne-au povestit pățaniile lor la ciclu