Publicitate
Știri

Sunt sute de parlamentari care șomează pe banii tăi, pe lângă ăia care se fac că lucrează la TV

E oficial, trăim într-o țară fără politicieni.

de Alex Mihăileanu
28 Ianuarie 2016, 2:45pm

Fotografie de Mircea Topoleanu, via Ce și-ar dori copiii din Piața Universității să se schimbe în România

Înainte de Crăciun, am avut bafta de a face o deplasare la Parlamentul European, la Strasbourg, cu ocazia oferirii unui premiu pentru lupta pentru libertatea de exprimare. Încă n-am reuşit să mă prind dacă premiul ăla se oferă dintr-o convingere a politicienilor că libertatea de expresie merită celebrată, sau dacă e doar o mişcare de PR. Dar lucrul ăsta e mai puţin relevant.

Cine a văzut The Ides of March şi-l aminteşte pe Ryan Gosling în rolul băiatului din echipa de campanie electorală care ajunge, de la împins hârtii, în mijlocul unei intrigi sănătoase. Senzaţia aia de la începutul filmului, de birocraţie excesivă, devine realitate atunci când te pierzi pe holurile Parlamentului European. E o întreagă maşinărie de împins hârtii, iar senzaţia de birocraţie excesivă e mai acută decât atunci când te duci să-ţi plăteşti taxele la ANAF.

Am făcut introducerea asta, ca să înţelegi că rolul unui politician este acela de a produce bine pentru cetăţeni, unde „bine‟ nu este sinonimul lui „mult", ci o stare de fapt, pe principiul „facem să fie bine." „Politikos", în greaca veche, asta înseamnă: pentru cetăţean.

SENATORUL PAUZELOR

Fotografie de Mihai Andrei, via Meci de rugby între protestatari și jandarmi

O introducere alternativă pentru acest articol, cu care mă gândeam iniţial să încep, este o poveste de acum vreo douăzeci de ani. Într-un oraş oarecare al patriei noastre, în comiţiile locale ale marelui partid, se decid candidaţii pentru Parlamentul României. Nu se ştie exact pe ce criterii, cert este că ajunge candidat, votat şi ales, pe listele partidului, un profesor de sport. Direct senator.

În răstimpul mandatului său, domnul senator vizitează, când şi când, cabinetul parlamentar din localitate. În general, când îşi aduce aminte şi, mai ales, când vine de la Bucureşti să-şi vadă rudele. În rest, se plimbă cu maşina de serviciu, stă în Bucureşti şi trece, când sună telefonul de la partid, prin plenul parlamentului. Căci ordinul este ca, atunci când e chemat, să se prezinte pentru a vota legile pe care le vor şefii.

Domnul profesor de sport nu ia cuvântul în plen nici măcar o singură dată în timpul celor patru ani în care a beneficiat de locuinţă de serviciu, maşină de serviciu, telefon de serviciu, şofer, diurnă pentru deplasările în provincie, leafă mare, mâncare aproape gratuită la Casa Poporului şi, în general, multe beneficii şi nicio responsabilitate. Sau, mă rog, nicio verificare dacă omul s-a achitat de reponsabilităţi. În plus, mai primeşte şi-o pensie specială grasă, că doar a fost senator.

O ţară fără politicieni este o ţară în care parlamentul este plin de astfel de specimene. Cazul de mai sus e real şi nu cred că situaţia actuală e cu mult diferită. Dimpotrivă, sunt convins că marea majoritate a parlamentarilor români sunt nişte cocalari al căror singur rol este acela de a vota la comandă. În rest, precum ştii şi tu, prea puţini sunt cei care nu chiulesc în draci. Să fii parlamentar înseamnă, în România, să fii într-o vacanţă prelungită în Bucureşti. Sau nu, că oricum nu-ţi taie nimeni din salariu atunci când te hotărăşti să nu vii la muncă.

GLORIE BIROCRAŢILOR!

Politica autohtonă e apanajul unui grup de şmecheri care votează ce legi vor ei, mimând competenţa prin câte-o lege, ocazional, menită să mai schimbe câte una, alta. Legile fiscale, de exemplu, se schimbă atât de des, că nu mai ştii cum să le aplici. Una din două firme străine se plânge de asta, iar ăsta-i cel mai simplu exemplu pe care-l am la îndemână. Aş paria că şi cele româneşti fac la fel, doar că încă nu le-a întrebat nimeni.

Ca să înţelegi cine-s cei care ţin în mână ţara, care decid pentru viitorul României, e suficient să te uiţi la ştiri, să vezi cine-s cei mai vizibili. De la baroni locali şi până la Ponta, Dragnea, Tăriceanu, Gorghiu, Iohannis, Blaga, realizezi singur că între ei se învârte toată influenţa. Restul, până la 583 de membri ai parlamentului sunt trepăduşi, pioni, băieţi trimişi în câte-o vacanţă de patru ani pe banii tăi, ca să voteze ce trebuie. De muncit, de fapt, muncesc cei din spate, împingătorii de hârtii.

Când te apuci să numeri câte prezenţe au parlamentarii români - de exemplu, folosind acest site, pus cap la cap de nişte băieţi pasionaţi de programare -, când vezi cum se trage chiulul, realizezi că ăsta e singurul moment în care, pentru prima oară în viaţa ta, trebuie să le mulţumeşti unor birocraţi că ţara asta nu s-a dus încă dracului.

Urmărește VICE pe Facebook.

Citește și alte materiale despre parlamentarii români:
Cât erai la protest, parlamentarii români au suspendat legea votului prin corespondenţă
Premieră: Parlamentarii români au propus o lege care îi place și Noii Drepte
Parlamentarii devin mai fashionişti şi mai ortodocşi odată cu căldura

Tagged:
Política
Vice Blog
Klaus Iohannis
Legia
politicieni
Ponta
parlamentari
smecherie
birocratie
Tariceanu
Parlamentul Romaniei