Publicitate
Știri

​Dragoste pe câmpul de luptă din estul Ucrainei

„E greu să ucizi pe cineva. Când am omorât primul om, n-am putut dormi trei zile."

de Roc Morin
11 Mai 2015, 1:55pm

„Am omorât 24", s-a lăudat Oxana Gimranova și a ridicat o pușcă aproape la fel de înaltă ca ea. Soțul ei, Ruslan, mi-a arătat fotografii de pe telefon cu Oxana și copilul lor – o poză plină de tandrețe, în care Oxana pare să fie la fel de mândră ca atunci când ține pușca în mână. Fotografiile sunt de acum un an, de când Oxana încă nu pusese mâna pe o armă. Pe atunci era funcționară în Horlivka, Ucraina. Orașul aparține acum Republicii Populare Donetsk (DPR), guvernul pro-rus independent pentru care luptă Oxana. Tânăra și-a tatuat pe piept, între timp, cuvântul „Cнайпер" (sniper) - pentru că, așa cum spun colegii de război, e cea mai bună trăgătoare din companie. Tatuajul e ascuns sub un pulover negru cu un craniu și oase încrucișate.

Ne-am așezat pe niște saci de nisip într-o fabrică abandonată unde se procesau cărbuni, lângă fostul oraș Horlivka; compania lor militară a transformat clădirea în adăpost pentru soldați. Ruslan a tot căutat prin telefon până când a găsit o fotografie de la nunta lui din luna august a anului trecut. În fotografie, tânărul de 22 de ani stă vesel, cu o icoană rusească în mână, lângă mireasa lui în vârstă de 27 de ani.

Războiul a accelerat totul. Ruslan și Oxana s-au cunoscut pe front, luptau în aceeași unitate. Ambii se înrolaseră în armata DRP la începutul violentei secesiuni a regiunii de Ucraina. Idila s-a înfiripat când Ruslan a fost împușcat în piept în timpul unui schimb de focuri. Chiar dacă nu-i știa nici măcar numele, Oxana a stat cu el în spital cât timp Ruslan a fost între viață și moarte. „Doctorii au spus că nu are aproape nicio șansă de supraviețuire", își amintește Oxana. „Dar după câteva zile, și-a revenit."

Cei doi s-au întâlnit în secret timp de câteva săptămâni, de teamă că relația lor n-o să fie acceptată de comandanții armatei. Dar când și-au anunțat planurile de nuntă, tot batalionul a pus bani pentru rochia de mireasă a Oxanei. Luna lor de miere a constat într-o plimbare cu mașina prin Horlivka, după care au revenit la luptă pe front în aceeași seară.

E prima căsătorie a lui Ruslan și a doua căsătorie a Oxanei. Prima ei căsătorie a fost la vârsta de 12 ani cu un tip de 30. Au avut împreună doi copii, dar bărbatul era abuziv, așa că Oxana a fugit cu copiii. „Nu l-am iubit niciodată", mi-a spus ea. În prezent, de copiii ei se ocupă o mătușă care locuiește într-un oraș vecin. „Îi vizităm cât de des putem", a zis Ruslan. „Îmi spun tată deja. Îi iubesc de parcă ar fi ai mei."

Recomandat: Armata fantomă a Rusiei

Conflictul din estul Ucrainei continuă de peste un an. A început cu o revoltă populară a protestatarilor pro-Europa din Kiev împotriva președintelui ucrainean Viktor Yanukovych. Yanukovych a refuzat să semneze un tratat de asociere cu UE și a preferat să întărească legăturile cu Moscova. După ce Yanukovych a fost dat jos de la putere, unii cetățeni din provinciile Donetsk și Luhansk au înființat o mișcare separatistă, care a dus rapid la un război între guvernul susținut de Occident din Kiev și rebelii pro-ruși, care sunt susținuți deschis de armata rusă.

În septembrie, s-a semnat un acord de armistițiu numit Protocolul Minsk, dar, potrivit spuselor lui Aleksandr Shumakov, un afacerist local devenit comandant, „nu a existat nicio zi în care să se respecte armistițiul". Un alt armistițiu din luan februarie a ajutat la liniștirea apelor în unele sectoare, dar războiul a continuat ca și până atunci în celelalte sectoare. Am auzit și am văzut bombardamente în fiecare zi cât am stat acolo, iar în vizita de data trecută, Ruslan și Oksana mi-au sugerat că bătălia nu se va opri până când nu vor obține o independență stabilă din partea guvernului din Kiev.

„Ei vorbesc ucraineană", mi-a zis Shumanov. „Noi vorbim rusă."

S-au auzit focuri de armă pe dealurile din apropiere și Oxana a sărit rapid într-un camion plin de soldați pregătiți pentru misiune. „Gata cu vorba", a strigat trăgătoarea de elită. „Avem de ucis ucraineni!" Mi-a făcut semnul victoriei și a scos limba. Bărbații din jurul ei au râs, iar camionul a pornit spre direcția de unde se auzeau bombardamentele.

Ruslan mi-a mai arătat câteva fotografii în care soția lui se juca cu copiii. „E o mamă grozavă", a insistat el. „Foarte blândă și iubitoare."

L-am întrebat cum poate o mamă blândă și iubitoare să ucidă 24 de oameni.

„A tăcut o clipă, apoi s-a uitat în zare. Să știi că îi pare rău pentru asta", mi-a zis. „E greu să ucizi pe cineva. Când am omorât primul om, n-am putut dormi trei zile. Nu era foarte aproape de mine, era cam la patruzeci de metri, dar am văzut cum a murit. A fost greu."

I-am spus că îmi place să colecționez vise și l-am rugat să-mi povestească unul recent. „Văd mereu lupte în vis. Și Oxana la fel. De multe ori vorbește în somn. Visează că e rănită, se strânge singură în brațe sau se lipește de mine. Amândoi ne visăm prietenii care au fost uciși de ucraineni. În vis, prietenii noștri morți luptă alături de noi."

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre conflictul Rusia-Ucraina:
Diviziunea din Donetsk o oglindește pe cea din toată Ucraina
Ucraina e cheia pentru visul lui Putin de a crea un nou super-bloc eurasiatic
Avioane doborâte și cadavre arse în estul Ucrainei

Tagged:
Donetsk
Rusia
ucraina
Vice Blog
moarte
militaria
razboi
lupte
casatorie
cuplu
dragoste
dragoste pe front