Cum s-au cheltuit 48 000 de euro din banii tăi pentru un festival cu Rodica Popescu Bitănescu

Profesioniști din teatru mi-au arătat cât de scump a fost festivalul organizat de primăria Gabrielei Firea, față de unul obișnuit.

|
nov. 11 2016, 3:24pm

Primarul Gabriela Firea reușește să creeze controversă după controversă.

După anularea evenimentelor din centrul capitalei, suspiciunea de fraudă cu câteva milioane de euro din finanțarea spitalelor, proiectul RATB-ului gratuit și cererea în instanța a 130 de mii de euro de la un consilier care ar fi ultragiat-o, primarul Gabriela Firea face valuri și în sectorul cultural, cu ultimul ei proiect finanțat din banii bucureștenilor: „Festivalul de dramaturgie Rodica Popescu-Bitănescu".

Când și cum a ajuns Rodica Popescu-Bitănescu de la actrița care o susținea pe Firea în campania electorală, la poziția de dramaturg demn de un festival care să-i poarte numele și unde s-au prezentat exclusiv texte scrise, regizate și jucate de ea însăși, este un mister pentru toată lumea. Evident, chestia asta a enervat lumea teatrului românesc, care oricum n-are mare putere atât timp cât directorii care conduc instituțiile culturale sunt numiți aproape pe viață.

O altă controversă este legată de banii publici din care Firea organizează Festivalul de Dramaurgie Rodica Popescu Bitănescu: un video postat recent pe pagina USR acuză redirecționările bugetare de la niște subsecții de pompieri spre evenimente culturale, precum festivalul Rodicăi Bitănescu. Ulterior, primăria a dat un comunicat în care a declarat că este vorba de niște neînțelegeri și că, de fapt, e vorba de redistribuire de fonduri, pentru o decizie luată anterior.

Ca să înțeleg mai bine cum au ajuns Gabriela Firea și consiliul general dominat de partidul ei să dea 48 de mii de euro din banii bucureștenilor pentru ca Rodica Bitănescu să joace cinci reprezentații ale unor spectacole (care se jucau oricum în același oraș) am contactat organizatorii, câțiva experți care să-mi vorbească despre cheltuielile evenimentului, niște autoare tinere din branșă, un critic și am sunat-o chiar și pe doamna Rodica Popescu Bitănescu, cu care am avut un dialog vag science-fiction.

Cu aceiași bani s-a organizat un festival internațional cu 30 de evenimente, față de cinci la București

Bugetul aprobat în ședința de consiliu de pe 31 octombrie pentru Festivalul de dramaturgie Rodica Popescu Bitănescu este de 216 de mii de lei, adică 48 de mii de euro. Sala Teatrelli, în care s-a ținut evenimentul, poate primi 94 de spectatori pe seară. Așadar, 48 de mii de euro au fost plătiți pentru ca 470 de bucureșteni să aibă ocazia să vadă cele cinci spectacole din București în București. Intrarea nu a fost gratuită, un bilet costa 29,7 lei.

Toate cele cinci spectacole sunt scrise și regizate de Bitănescu, care și joacă în ele alături de o mână de alți câțiva interpreți: patru actrițe cunoscute i se alătură într-unul din show-uri, iar alți șase tineri joacă în toate celelalte patru producții. Spectacolele au titluri precum: Încă-i bine, Viață de cimitir, Triunghiul femeilor și Interesul poartă fesul. Amuzant e că Interesul poartă fesul se joacă constant, chiar în același spațiu în care a avut loc și festivalul.

Ca să te ajut să înțelegi ce fel de evenimente se mai finanțează public la noi cu suma pe care Bitănescu și echipa ei au primit-o ca să joace de cinci ori, trebuie să știi că Festivalul de teatru Temps d'images din Cluj, un eveniment internațional unde au fost prezentate circa 30 de producții de la noi și din afară, a primit din bugetul public 214 de mii de lei, adică cu două mii de lei mai puțin decât festivalul Bitănescu.

Festivalul Temps d'images care aduce aproximativ 30 de evenimente, adică spectacole, concerte și expoziții, dintre care o bună parte sunt internaționale, primește 214 de mii de ron, bani cumulați pe de o parte de la Consiliul Local, de la Ministerul Culturii și o mică parte de la Primărie. E destul de ironic faptul că Festivalul de dramaturgie Rodica Popescu Bitănescu obține dintr-un foc aceiași bani doar pentru cinci producții locale.

Tineri actori, la Festivalul Ideo Ideis. Fotografie de Adi Bulboacă via Niște adolescenți din Ferentari înving rasismul din România prin teatru, dans și multă muncă

Ca să mă conving și mai mult dacă discrepanțele astea de finanțare a evenimentelor culturale din bugetul public sunt chiar așa cum par, am mai comparat banii pentru festivalul aprobat de Gabriela Firea cu cei două sute de mii de lei primiți de la primăria din Alexandria de Festivalul de teatru tânăr Ideo Ideis. Pe lângă spectacolele de liceeni și atelierele pe care le susține, aduce anual aproximativ zece spectacole de teatru profesionist.

Curios din fire, am rugat organizatorii Ideo Ideis să-mi estimeze câte spectacole profesioniste ar putea invita la Alexandria, cu tot cu costurile logistice și de cazare. Răspunsul a fost de aproximativ 20, dacă includem și interpreți cu nume consacrate în distribuție.

Discrepanța e și mai dureroasă dacă vorbim de ruda defavorizată a teatrului instituționalizat și anume teatrul independent. De exemplu, organizatorul Festivalului Național de Teatru Independent, a estimat că din 48 de mii de euro se pot organiza două ediții ale festivalului cu aproximativ 30 de trupe participante.

Citește și Am jucat în stradă poveștile copiilor nemuritori de pe Calea Griviței

De menționat este că în cazul celor cinci spectacole din festivalul de dramaturgie al Rodicăi Bitănescu nu au fost implicate costuri logistice de transport și cazare pentru artiști sau închiriere de spații, ci doar onorariile actorilor și costurile de promovare.

Cei de la Primărie mi-au trimis o listă cu lucrurile pe care s-au cheltuit banii, în cazul festivalului lui Bitănescu, și am comparat-o cu estimările primite de la profesioniști din domeniu, ca să vezi cam cât de mult s-a supralicitat.

Cât costă producția grafică, afișajul stradal și mesh-uri pentru o promovare de aproximativ o lună în București:
17 000 lei (circa 3 700 de euro)

Cât a plătit Primăria pentru Festivalul de dramaturgie Rodica Popescu Bitănescu?
64 800 lei (circa 14 400 euro)

Cât ar fi fost plătiți, cumulat, toți actorii (cei șase actori tineri și a cele patru actrițe cunoscute, cu tot cu prestațiile Rodicăi Bitănescu în toate cele cinci spectacole) într-un alt festival mare din România?
30 000 de ron (circa 6 600 de euro)

Cât a plătit Primăria pentru onorariile actorilor din Festivalul de dramaturgie Rodica Popescu Bitănescu?
80 000 de ron (circa 18 000 de euro)

Ca să nu zici c-am scos din burtă totul, informațiile și estimările, le-am primit de la Miki Braniște, director și co-curator Temps d'images, Alexandru Ion și Andreea Borțun, organizatorii Ideo Ideis, Cristina Modreanu, fost selecționer al Festivalului Național de Teatru, George Remeș, directorul Festivalului Național de Teatru Independent, și Oltea Zambori, expert al PRbeta Agency.

În urma justificărilor de cheltuieli făcute de Primărie pentru eveniment, rezultă că mai rămâne de înțeles ce s-a întâmplat cu încă vreo 33% din suma bugetată. Adică vreo 71 de mii de lei (15 800 euro). Până la ora publicării acestui material, niciuna din instituțiile implicate nu mi-a răspuns cum s-au folosit și acești bani.

Practic, Rodică Bitănescu și actorii din festivalul ei au fost plătiți de trei ori mai bine decât media branșei teatrale de la noi, iar investiția financiară din promovare ar face invidios orice organizator de evenimente.

Niciun organizator, inclusiv Rodica Popescu Bitănescu, n-au vrut să-mi zică cine-a venit cu ideea pentru festival

Nici nu vrei să știi câți bani ai dat pe chestia asta

Am vrut să vorbesc și cu organizatorii, așa c-am sunat la secretariatul Teatrului de Comedie și i-am întrebat care este filosofia din spatele acestui festival, cineva mi-a răpuns cu: „Aoleo, ti se pare ție că e vreo filosofie?"

Ulterior mi-au explicat pe mail că teatrul la care lucrează a fost mandatat să organizeze festivalul, pentru că alte structuri ale primăriei duceau lipsă de personal.

Primăria a refuzat timp de trei zile și până la data publicării acestui material să-mi ofere vreun răspuns oficial despre a cui a fost ideea acestui festival și care sunt rațiunile din spatele lui.

Citește și Prin ce trec oamenii care demască ilegalitățile din instituțiile în care lucrează

În schimb, am contactat-o telefonic pe doamna Bitănescu, cu două zile înainte să se termine festivalul care-i poartă numele și mi-a răspuns frumos:

VICE: Doamna Bitănescu, scriu un material despre festivalul de dramaturgie care vă poartă numele. Îmi spuneți câteva cuvinte?
Rodica PB: Festivalul se termină, eu mai am azi și mâine. E cam târziu. Era bine dacă dădeam de la început, acum că s-a terminat ce rost mai are.

M-ar interesa mai mult cine a avut ideea festivalului, cum s-a născut proiectul, lucruri dintr-astea.
E târziu, auziți? Asta e treaba mea, ce să mai vă intereseze pe dumneavoastră. De ce nu m-ați sunat de la început, ca să vă spun totul? Eu cu drag v-aș răspunde, sunt în repetiție, am ieșit afară puțin, după repetiție mă pregătesc de spectacol, am emoții, nu-mi stă mintea. N-am cum să dau acum. Nu am timp.

Să finanțezi un festival în care se prezintă producțiile unui singur artist este discriminatoriu

În DEX, cuvântul „festival" înseamnă „manifestare artistică cu program variat". În cazul festivalului de dramaturgie Rodica Popescu Bitănescu, programul variat a constat în texte scrise, regizate și jucate de aceeași persoană, iar patru dintre cele cinci reprezentații au fost susținute de aceiași șase actori.

Într-o capitală precum Bucureștiul, în care programele pentru tineri care scriu teatru lipsesc cu desăvârșire, apariția peste noapte a unui festival de dramaturgie cu monopol pentru un singur artist este o alegere cel puțin discutabilă. Mai există în diverse orașe ale țării festivalul „Zilele Matei Vișniec", dedicat dramaturgului cu același nume, dar acolo sunt prezentate producții realizate de artiști diferiți, iar opera lui Vișniec are o calitate recunoscută local și internațional, ceea ce nu se întâmplă în cazul pieselor scrise de Rodica Bitănescu.

Nici autorii tineri din România nu privesc cu ochi buni ce s-a întâmplat. Elise Wilk, dramaturg premiat de Ambasada Irlandei la București, ale cărei texte se joacă atât în România cât în afară mi-a povestit mai multe despre festivalul Rodicăi Popescu Bitănescu:

„Cineva postase acum vreo două săptămâni afișul Festivalului Rodica Popescu Bitănescu pe Facebook și inițial m-am distrat. Apoi am privit totul ca pe o glumă proastă, după care am înțeles că de fapt exista un substrat politic acolo. De fapt, acest festival, pentru care au fost acordați 216 de mii de lei din bugetul public (deși e vorba de niște spectacole deja montate), eu cred că este, de fapt, un fel de compensație pentru sprijinul din campania electorală de la alegerile locale, unde Bitănescu a susținut-o pe candidata PSD Vrânceanu-Firea. Asta face ca totul să fie și mai sinistru decât părea inițial.

E mare nevoie de programe care să încurajeze scrierea de texte pentru teatru. Din păcate, în România se investește mult prea puțin în astfel de programe, deși câștigul pe termen lung ar putea fi extraordinar."

Autoarea Alexandra Pâzgu, premiată la Festivalul de la Timișoara și actualmente bursier la Viena, mi-a vorbit despre importanța unor programe inclusive:

„În ceea ce priveşte şansele acordate tinerilor dramaturgi, ele sunt foarte rare. Lipsește un festival dedicat în faptă, nu doar birocratic, creării și încurajării textului de teatru contemporan. Prin contemporan mă refer la strategii artistice şi la forme estetice care nu vin să reconfirme statutul de starletă al teatrului instituţionalizat, ci care îşi propun o interogare constantă a normei, a noţiunii de valoare şi a statutului artei, teatrului şi a artistului în lume. Arta e tare, dacă e tare, pentru că poate spune fuck you pe limba noastră. Din acestei punct de vedere, doamnei Bitănescu i-a ieşit!"

După ce am vorbit tinerii dramaturgi despre problemele începutului de carieră, mi se pare ironic că doamna Bitănescu mărturisea că „microbul scrisului" a prins-o abia la bătrânețe și că „nu a scris nici măcar o scrisoare în viața ei, pentru că nu avea răbdare".

Am contactat-o și pe Iulia Popovici, critic de teatru, s-o întreb despre necesitatea acestui festival:

„Profesional vorbind, nu înțeleg în niciun mod rațional de ce ar trebui să existe un festival ca cel de față. Există nenumărate (alte) moduri prin care poți omagia un artist, îmi imaginez că doamna Bitănescu e cea care și-a dorit fix asta - un festival cu piesele ei, montate de ea, care se joacă oricum. Dar cum n-am mai auzit așa ceva niciodată, nicăieri, în afară de sentimentul de jenă pentru ridicolul situației, nu știu ce să spun."

Apropo, și slujbele publice ale Patriarhului Daniel sunt finanțate tot de la cultură

Gif via Am fost la prima slujbă de la Catedrala Neamului și am cunoscut noua generație de tineri ortodocș

Ca să nu te șochezi prea tare de banii alocați de Primăria București pentru festivalul Rodicăi Popescu Bitănescu, e bine să știi că și Biserica Ortodoxă și-a primit finanțare la prima slujbă de la Catedrala Mântuirii Neamului, eveniment din cadrul Întâlnirii Tinerilor Ortdocși.

Atunci, în fața Casei Poporului, Patriarhul Daniel, împreună cu un sobor de preoți impresionant a susținut o slujbă pe o scenă imensă, de concert. Atunci am aflat că ARCUB, adică „serviciul public de cultură" subordonat Consiliului General, a suportat cheltuielile pentru slujba din curtea Catedralei Mântuirii Neamului.

La momentul respectiv am contactat atât ARCUB, cât și reprezentații consiliului local, ca să înțeleg care e legătura dintre niște fonduri destinate „evenimentelor culturale" și o slujbă religioasă, dar nu am primit niciun răspuns. Că tot am redeschis discuția despre banii publici dați pe cultură, de data asta chiar mi-au răspuns

„ARCUB a sprijinit prin echipament adunarea tinerilor ortodcși, pentru concertele lor din parcul IOR, nu slujba de la Catedrala Mântuirii Neamului. Nu știm cum au ajuns echipamentele acolo. I-am mai ajutat cu niște aprobări de blocat circulația de la Sala Palatului, voiau să facă o procesiune, dar atât", mi-a explicat Mihaela Păun, directorul ARCUB, la telefon.

După insistențe prin telefoane și mail-uri trimise pe adresele scrise greșit de pe site-ul primăriei generale, am primit un lung răspuns PR-istic, dar care mi-a confirmat printr-o frază, că edilii promovează cu bună știință ortodoxia prin banii de la cultură:

„Considerăm că nu doar evenimentele pur artistice constituie cultură, ci şi cele cu specific religios, acestea din urmă având rolul de a le insufla cetăţenilor valorile ortodoxiei, religia majoritară a poporului român."

Nu-mi rămâne decât să sper, retroactiv, că liturghia de la Patriarhie ne-a apropiat, prin cultură, de valorile ortodoxiei. Și că liturghiile teatrale dedicate festivalului Rodicăi Popescu Bitănescu ne-au apropiat de cultură.

Doamne ajută!

Sura foto deschidere: Andreea Alexandru / Mediafax Foto

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre actori:
Cu Viku Zen despre Spoken Word, liniile de Extra Pure care l-au dus la Obregia și cum e să te duci spart la înmormântarea lui Păunescu
Niște adolescenți din Ferentari înving rasismul din România prin teatru, dans și multă muncă
De ce ar fi bine să ne căcăm cu toții în casele invitaților lui Capatos

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE