FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Vom avea o cruce-discotecă înaltă cât un bloc de opt etaje, în Piața Universității

Centrul Capitalei se va îmbogăți cu o nouă cruce, cea mai mare și mai frumoasă dintre toate.

Colaj de Dana Alecu, fotografie via Wikimedia Commons

Plenul Senatului a adoptat, marți, o propunere legislativă privind o nouă condamnare a totalitarismului comunist, care urmează să fie examinată și de Camera Deputaților. Pe lângă elaborarea unui raport pentru memoria antitotalitară și construirea unui muzeu național al totalitarismului comunist, proiectul de lege prevede și înființarea unui monument reprezentat de o cruce din oțel, înaltă de 20-25 de metri. Aceasta va fi amplasată în centrul intersecției din Piața Universității și va fi flancată de mai multe drapele naționale.

Publicitate

Citește și Muzeul Comunismului din România va fi interstelar sau nu va fi deloc

Construcția monumentului va fi finanțată din fondurile de rezervă ale Guvernului, în 2015, iar, anul următor, cheltuielile vor fi prevăzute în bugetul de stat. Monumentul ar urma să fie inaugurat curând, pe 9 iunie 2016. Așa că, din vara viitoare, bucureștenii ar putea să aibă un nou punct de reper, când se întâlnesc în centru: „la Cruce".

INIȚIATORUL PROIECTULUI ESTE UN FOST MEMBRU AL PCR

Sorin Ilieșiu, un domn care a ajuns din Grupul pentru Dialog Social, tocmai până în PSD. Fotografie de Cristian Radu Nema / Mediafax Foto

Legea este inițiată de senatorul Sorin Ilieșiu, fost PNL-ist și PSD-ist, apoi independent, acum, din nou, la PSD. Și care, întâmplător, a fost, în tinerețe, membru al PCR și fost director de imagine la Studiourile Cinematografice Buftea. Din CV-ul său, de director de imagine, fac parte seriale ca Racheta Albă sau filme precum Duminică în familie. Plus, câteva filme de propagandă comunistă, la care a contribuit tot ca director de imagine.

După 1990, a co-regizat, alături de Gabriel Liiceanu, documentarul Apocalipsa după Cioran, distins cu numeroase premii, la vremea respectivă. Alte două documentare din acei ani, Te iubesc, libertate! și Piața Universității – România au avut mare succes, devenind repere ale protestatarilor din Piața Universității.

Citește și Ce fac comuniștii români, la 25 de ani de la Revoluție

Din proiectul senatorului, aflăm că pe cruce vor fi montate 40 de becuri puternice, care vor rămâne aprinse 24 din 24, iar monumentul va avea dimensiunea potrivită pentru ca „impactul vizual să fie pregnant, inclusiv de la depărtare", după cum scrie în proiectul de lege. Practic, să fie atât de mare, încât să se vadă și de la moscheea încă neconstruită. Ca să-i îmbărbăteze pe românii care se duc periodic acolo să arunce resturi de porc și să-nfigă cruci mai mici în pământ.

Publicitate

Acum, să ne gândim un pic. Să zicem că trecem repejor peste faptul că, în secolul XXI, aleșii țării se gândesc să ridice cruci de 25 de metri. Dar, o construcție gigant în buricul târgului, într-o intersecție care e și așa împopoțonată la nimereală, nu pare chiar o chestie oportună, nu-i așa? E ca și cum ai încerca să urci un luptător de sumo, cu un rucsac în spate, într-un autobuz aglomerat.

Citește și Am vorbit cu senatorul care vrea o cruce imensă în Piața Universității

Apoi, dacă tot e nevoie de un monument care să ne amintească de căderea comunismului, poate n-ar trebui să ne raportăm tot la moarte. Asta facem de 25 de ani. Ce-ar fi să ne gândim și la părțile bune, de exemplu că, după acel moment, astăzi putem vorbi orice pe stradă, fără să mai riscăm să fim arestați, în secunda doi? Că suntem cu adevărat liberi? Zic și eu. Poate că e nevoie de orice altceva, cu un aer puțin mai optimist.

Pe deasupra, deși a adoptat legea cu 57 de voturi „pentru", din 69 exprimate, Senatul nu are atribuția de a decide ridicarea unui monument. Conform legii, monumentele de for public se pot construi, din fonduri de la bugetul statului, doar în cadrul unor programe sau proiecte culturale, ori ca obiectiv de investiție. Sigur, așa spune legea, însă asta nu-i o problemă. Realitatea este că un sfert din statuile din România sunt amplasate ilegal.

Citește și Crucile de pe marginea drumului sunt o viziune kitsch a morţii

Publicitate

ARHITECȚII SPUN CĂ MONUMENTUL AR FI NEPOTRIVIT

Am vorbit cu câțiva arhitecți bucureșteni și primele lor reacții au fost identice: „25 de metri? Ești sigur? Păi, e cam mare!". Am aflat că, în principiu, pentru ridicarea unei asemenea monument ai nevoie de multe avize și aprobări, date de comisii ale Ministerului Culturii și primării sau consilii locale. Totuși, dacă proiectul este unul de interes național, se pare că primăria e obligată să respecte decizia.

Însă, conform mai multor arhitecți pe care i-am întrebat, înaintea demarării construcției ar trebui consultată populația, pentru că este vorba de un proiect de arhitectură pe spațiul public. Dacă cetățenii consideră că monumentul nu se potrivește în acel loc, îl pot respinge. Inițiatorii își iau notițe, încearcă să adapteze proiectul și îl supun din nou dezbaterii. Asta la nivel teoretic. Practic, aspectul ăsta sigur nu a fost luat în considerare de senatorii care deja au adoptat legea, din moment ce cunoaștem data exactă la care monumentul urmează să fie inaugurat.

Citește și România e țara africană a Europei

„Cred că un monument de genul ăsta n-are ce căuta în mijlocul unei intersecții. Ar trebui să fie într-o piață urbană sau într-un spațiu deschis, ca să te poți apropia de el. Și, mai important, ar trebui să fie o construcție care să impună respect, nu prin dimensiuni astronomice, ci prin senzațiile și trăirile pe care ți le trezește. M-am săturat de monumente imense, pe care le vezi din afara orașului, dar care nu-ți transmit nimic și de care nici măcar nu te poți atinge, fiindcă fie se află în centrul unei intersecții, fie se ia paznicul de tine, dacă te apropii. În plus, la o înălțime de 25 de metri, fundația monumentului ar trece prin pasaj și ar ajunge la metrou. Ceea ce ar declanșa un mic haos în oraș", îmi spune arhitecta Adriana Comănici, din București.

Publicitate

Citește și Ce-i kitschos şi lui Dumnezeu îi place

NICUȘOR DAN: „PIAȚA UNIVERSITĂȚII PARCĂ-I UN POM DE CRĂCIUN ÎN CARE MAI PUNEM CÂTE CEVA"

Nicușor Dan, președinte al Asociației „Salvați Bucureștiul" și fost candidat pentru postul de primar al Bucureștiului, este de părere că un monument al victimelor totalitarismului comunist este benefic și este normal să fie construit într-o zonă semnificativă a orașului. Numai că amplasarea lui în Piața Universității ar trebui făcută conform unui plan de urbanism.

Contactat telefonic, Nicușor Dan a spus: „La Universitate e nevoie de un plan urbanistic zonal, care să fie elaborat în urma unui concurs urbanistic și să reglementeze unitar piața, în toate cele patru colțuri. Deja acolo s-a construit o parcare subterană și au fost defrișați toți copacii în zonă. Piața Universității parcă ar fi un pom de Crăciun în care mai punem, din când în când, câte ceva".

CRITICII DE ARTĂ: „DIN PUNCT DE VEDERE ESTETIC, MONUMENTUL AR FI ZERO"

O altă cruce de la Universitate, mai veche. De anul viitor, nu se va mai simți atât de singură. Fotografie de Marius Vasilică / Mediafax Foto

I-am întrebat și pe câțiva critici de artă ce cred despre intenția senatorului Ilieșiu. Unii dintre ei se consolează cu gândul că descrierea unui monument nu este totuna cu proiectul. Și că, de multe ori, este o mare diferență chiar între proiect și lucrarea finală. Alții, nu văd cu ochi buni viitoarea construcție.

Silvia, un critic de artă bucureșteană, mi-a zis că o cruce de 25 de metri, în rondul de la Universitate, n-ar avea nicio valoare estetică. „Mi se pare aiurea. Ar putea să facă orice altceva, care să dea mai bine și să fie un simbol al luptei anticomuniste. De exemplu, un porumbel care stă pe două mâini și își ia zborul. Oricum, totul ar trebui să fie realizat în funcție de un plan urbanistic al orașului, care, însă, nu există. Din câte știu, Bucureștiul nu mai are o comisie de plan urbanistic de prin anii '70".

Publicitate

Citește și Opt motive pentru care Bucureștiul e un oraș nasol

Tot Silvia mi-a spus că un astfel de proiect e tipic pentru un oraș în care tinerii artiști români, care au idei proaspete și-ar vrea să se implice în diverse proiecte, nu sunt sprijiniți, pentru că nu fac parte din gașcă: „Dacă te duci la primărie cu un proiect și nu ai intrare, nu te bagă nimeni în seamă. În general, sunt alese proiectele celor care-s de-ai lor, adică cei care fac parte din diverse uniuni de artiști, favorizate. Ei primesc fonduri de la Ministerul Culturii, restul nu sunt luați în calcul".

Una peste alta, de anul viitor s-ar putea să admirăm în Piața Universității o namilă de monument. O cruce imensă, cât un bloc cu șapte etaje, flancată de steaguri ale patriei și finanțată din bugetul statului. Da, sună bine. Sună a monument tipic românesc, în toată splendoarea lui.

P.S. În documentarea acestui text, am aflat că proiectul unei cruci înalte de 25 de metri nici măcar nu este o premieră în România. În decembrie 2012, deputatul PDL Elena Udrea le dăruia locuitorilor comunei Ion Creangă o cruce exact de această dimensiune. Și tot luminată. Monumentul era dedicat tatălui doamnei Udrea, Nicolae. Am încercat să aflu dacă monumentul din apropiere de Roman l-a inspirat și pe senatorul Sorin Ilieșiu, însă acesta nu a răspuns, nici telefonic, nici altcumva, la întrebările pe care i le-am trimis.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte materiale despre monumente dubioase:
Ia să vedem cum arată monumentul satanic construit pentru Capitoliul din Oklahoma
Am vizitat raiul comunist abandonat al Bulgariei
În Constanța, monumentele îngheață sub palmieri și soarele crepuscular