Publicitate
Construcția monumentului va fi finanțată din fondurile de rezervă ale Guvernului, în 2015, iar, anul următor, cheltuielile vor fi prevăzute în bugetul de stat. Monumentul ar urma să fie inaugurat curând, pe 9 iunie 2016. Așa că, din vara viitoare, bucureștenii ar putea să aibă un nou punct de reper, când se întâlnesc în centru: „la Cruce".Citește și Muzeul Comunismului din România va fi interstelar sau nu va fi deloc
INIȚIATORUL PROIECTULUI ESTE UN FOST MEMBRU AL PCR
Din proiectul senatorului, aflăm că pe cruce vor fi montate 40 de becuri puternice, care vor rămâne aprinse 24 din 24, iar monumentul va avea dimensiunea potrivită pentru ca „impactul vizual să fie pregnant, inclusiv de la depărtare", după cum scrie în proiectul de lege. Practic, să fie atât de mare, încât să se vadă și de la moscheea încă neconstruită. Ca să-i îmbărbăteze pe românii care se duc periodic acolo să arunce resturi de porc și să-nfigă cruci mai mici în pământ.Citește și Ce fac comuniștii români, la 25 de ani de la Revoluție
Publicitate
Apoi, dacă tot e nevoie de un monument care să ne amintească de căderea comunismului, poate n-ar trebui să ne raportăm tot la moarte. Asta facem de 25 de ani. Ce-ar fi să ne gândim și la părțile bune, de exemplu că, după acel moment, astăzi putem vorbi orice pe stradă, fără să mai riscăm să fim arestați, în secunda doi? Că suntem cu adevărat liberi? Zic și eu. Poate că e nevoie de orice altceva, cu un aer puțin mai optimist.Pe deasupra, deși a adoptat legea cu 57 de voturi „pentru", din 69 exprimate, Senatul nu are atribuția de a decide ridicarea unui monument. Conform legii, monumentele de for public se pot construi, din fonduri de la bugetul statului, doar în cadrul unor programe sau proiecte culturale, ori ca obiectiv de investiție. Sigur, așa spune legea, însă asta nu-i o problemă. Realitatea este că un sfert din statuile din România sunt amplasate ilegal.Citește și Am vorbit cu senatorul care vrea o cruce imensă în Piața Universității
Citește și Crucile de pe marginea drumului sunt o viziune kitsch a morţii
Publicitate
ARHITECȚII SPUN CĂ MONUMENTUL AR FI NEPOTRIVIT
„Cred că un monument de genul ăsta n-are ce căuta în mijlocul unei intersecții. Ar trebui să fie într-o piață urbană sau într-un spațiu deschis, ca să te poți apropia de el. Și, mai important, ar trebui să fie o construcție care să impună respect, nu prin dimensiuni astronomice, ci prin senzațiile și trăirile pe care ți le trezește. M-am săturat de monumente imense, pe care le vezi din afara orașului, dar care nu-ți transmit nimic și de care nici măcar nu te poți atinge, fiindcă fie se află în centrul unei intersecții, fie se ia paznicul de tine, dacă te apropii. În plus, la o înălțime de 25 de metri, fundația monumentului ar trece prin pasaj și ar ajunge la metrou. Ceea ce ar declanșa un mic haos în oraș", îmi spune arhitecta Adriana Comănici, din București.Citește și România e țara africană a Europei
Publicitate
Citește și Ce-i kitschos şi lui Dumnezeu îi place
NICUȘOR DAN: „PIAȚA UNIVERSITĂȚII PARCĂ-I UN POM DE CRĂCIUN ÎN CARE MAI PUNEM CÂTE CEVA"
CRITICII DE ARTĂ: „DIN PUNCT DE VEDERE ESTETIC, MONUMENTUL AR FI ZERO"
Publicitate
Tot Silvia mi-a spus că un astfel de proiect e tipic pentru un oraș în care tinerii artiști români, care au idei proaspete și-ar vrea să se implice în diverse proiecte, nu sunt sprijiniți, pentru că nu fac parte din gașcă: „Dacă te duci la primărie cu un proiect și nu ai intrare, nu te bagă nimeni în seamă. În general, sunt alese proiectele celor care-s de-ai lor, adică cei care fac parte din diverse uniuni de artiști, favorizate. Ei primesc fonduri de la Ministerul Culturii, restul nu sunt luați în calcul".Una peste alta, de anul viitor s-ar putea să admirăm în Piața Universității o namilă de monument. O cruce imensă, cât un bloc cu șapte etaje, flancată de steaguri ale patriei și finanțată din bugetul statului. Da, sună bine. Sună a monument tipic românesc, în toată splendoarea lui.P.S. În documentarea acestui text, am aflat că proiectul unei cruci înalte de 25 de metri nici măcar nu este o premieră în România. În decembrie 2012, deputatul PDL Elena Udrea le dăruia locuitorilor comunei Ion Creangă o cruce exact de această dimensiune. Și tot luminată. Monumentul era dedicat tatălui doamnei Udrea, Nicolae. Am încercat să aflu dacă monumentul din apropiere de Roman l-a inspirat și pe senatorul Sorin Ilieșiu, însă acesta nu a răspuns, nici telefonic, nici altcumva, la întrebările pe care i le-am trimis.Urmărește VICE pe FacebookCitește și alte materiale despre monumente dubioase:Citește și Opt motive pentru care Bucureștiul e un oraș nasol
Ia să vedem cum arată monumentul satanic construit pentru Capitoliul din Oklahoma
Am vizitat raiul comunist abandonat al Bulgariei
În Constanța, monumentele îngheață sub palmieri și soarele crepuscular