FYI.

This story is over 5 years old.

Food

Tipul ăsta a deschis o cafenea în care face propagandă despre cât de bine e în Coreea de Nord

Pyongyang Cafe din Spania e la fel ca turismul din Coreea de Nord: vezi doar părțile bune.
Ilustrație de Michael Tonn.

Când am ajuns la Pyongyang Cafe din Tarragona, Spania, ușa era încuiată, iar pe străzi nu era nici țipenie de om. Am încercat soneria de câteva ori, dar nu am primit niciun răspuns, decât de la o cameră de filmat îndreptată spre mine. Părea un loc total neobișnuit pentru o cafenea cu tematică nord-coreeană: o intrare mică și obscură, pe o stradă anonimă, dintr-un oraș liniștit din Catalonia.

În ultimii ani, proprietarul acestei clădiri misterioase, Alejandro Cao De Benos, un localnic din Tarragona, în vârstă de 43 de ani, a devenit principalul apărător din Europa al regimului nord-coreean. Pe la mijlocul anului 2016, el a inaugurat cafeneaua Pyongyang, ca un centru pentru cei interesați să afle mai multe despre țara pe care el a adoptat-o.

Publicitate

De Benos este descendentul unei familii aristrocrate din Spania, dar, în ciuda acestor origini, el și-a petrecut mai toată viață militând pentru comunism („Atât Marx, cât și Ho Chi Minh proveneau din familii înstărite", a adăugat el mai apoi. „Educația și privilegiile le-au permis să înțeleagă societatea și să vadă adevărul"). Pe la 15 ani, el a devenit secretarul „Colectivului de Tineri Comuniști" din Granada. Un an mai târziu, a declarat că dorește să locuiască în Coreea de Nord.

După ce-am băut o bere la un bar alăturat, De Benos mi-a deschis într-un final ușa. Scund și durduliu, o conformație asemănătoare cu a lui Kim Jong-un, el era îmbrăcat la patru ace, politicos și părea interesat pe bune (cel puțin nu era enervat ) să se justifice unui alt jurnalist suspicios, de la o publicație vestică.

Am intrat în sala goală a barului, unde pe un perete era pictat un imens steag nord-coreean. Într-un colț era o mică bibliotecă, plină cu cărți scrise de liderii din dinastia Kim, precum și ziare coreene tipărite în engleză.

„Accesul la alimente și muncă (în Coreea de Nord) e mai răspândit decât în multe țări vestice"

Rafturile barului erau echipate cu ceai de ginseng, care din spusele lui De Benos, e dintre cele mai comune băuturi din țară. „Cafeaua, deși e din ce în ce mai populară, este consumată destul de rar acolo."

Citește și: Cluburile improvizate din Coreea de Nord

Am mai încercat ceai de ginseng, dar nu prea mi-a plăcut gustul amar și metalic. Deci, în loc de ceai am cerut o bere locală. Deasupra pachetelor multicolore de ceai, am văzut doar beri din Coreea de Sud, Japonia, Spania și Thailanda. De Benos a dat din cap: „Din cauza că Națiunile Unite au interzis comerțul produselor de lux, printre care se numără și alcoolul, nu putem să importăm bere din Coreea de Nord", mi-a explicat el.

Publicitate

Într-adevăr, De Benos a continuat să-mi spună că nu aprovizionează barul cu aproape niciun produs nord-coreean, lucru atribuit dificultăților de import. Asta explică de ce aprovizionează barul cu tăiței japonezi și kimchi din Coreea de Sud. Deși nu am fost niciodată în Coreea de Nord, barul îmi aducea aminte de magazinele aprobate pentru turiști din Phenian, capitala Coreei de Nord, pe care le-am văzut în documentare. Toate astea sunt acele locuri unde turiștii se duc să cumpere produse, care în mod normal nu sunt accesibile populației native.

O altă experiență de care nu ai parte aici e cea culinară, specifică Coreei de Nord. De abia așteptam să degust niște feluri de mâncare native din Regatul Hermit, dar De Benos mi-a spus că nu a reușit să primească aprobare pentru o hotă, deci nu a putut să deschidă și o bucătărie. Lipsa mâncării mi-a adus aminte de criza de alimente din Coreea de Nord, despre care am auzit, dar De Benos nu a gustat ironia situației: „Accesul la alimente și muncă e mai răspândit decât în multe țări vestice"

În timp ce stăteam în barul ăsta lipsit de mâncare, băuturi, chiar ingrediente nord-coreene, am început să mă gândesc că, pentru un centru cultural axat pe iluminarea turiștilor despre „adevărata" Coreea de Nord, lipsea mult din orice e nord-coreean. Totuși, lipsa unei culturi nord-coreene și mai mult descrierea vizitatorilor despre cum e de fapt în Coreea de Nord, făcea experiența la cafenea similară cu cea a unui turist oarecare în Coreea de Nord.

Publicitate

„Democrația vestică e la fel de asupritoare, ca orice regim totalitarian, iar singura diferență este că îți dă de înțeles că ești liber."

La fel ca orașul al cărui nume îl poartă, cafeneaua Pyongyang nu primește prea mulți vizitatori. De Benos a avut o explicație și pentru asta: „Săptămâna trecută au venit niște neo-naziști pe aici", spune el. „Ei au disimulat un interes pentru Coreea de Nord, dar din senin au început să arunce cu scaune și să strige, «Viva Franco!» (cu referință la fostul dictator fascist al Spaniei). Acum selectăm clientela." Înainte de asta, De Benos spune că barul primea zilnic în jur de 35 de persoane din întreaga lume.

Pentru De Benos, Coreea de Nord reprezintă cea mai sinceră formă de comunism și spune că a devenit interesat de țară datorită întâlnirilor cu membri familiei, care pe atunci locuiau și lucrau ca diplomați pentru regim. După ce a călătorit în Coreea de Nord, De Benos a descoperit o societate cu care se putea identifica, una în care politicienii influenți locuiau în apartamente la fel ca cele ale minerilor, unde totul se împărțea și totul era asigurat de stat.

„Țara asta e ca o familie mare și au grijă unii de ceilalți", mi-a spus De Benos. „Conceptul de succes individual nu există." Asta e în antiteză cu o societate vestică, despre care el crede că e obsedată de un fenomen superficial, o cultură îndreptată spre plăceri false, prin publicitatea implacabilă a produselor și serviciilor inutile. O cultură care este atât de absorbită de goana pentru individualitate, încât nu observă manipularea din spate a Guvernului. „Democrația vestică e la fel de asupritoare ca orice regim totalitarian, iar singura diferență este că îți dă de înțeles că ești liber."

Publicitate

„Am pierdut joburi și prietenii, nu pentru că m-am purtat urât, ci pentru că oamenilor le-a fost frică să se asocieze cu mine."

În Coreea de Nord, cu ajutorul tatălui său adoptiv, un politician influent pe nume Lee Jong-un, De Benos a început să intre în Guvern (el susține că l-a cunoscut pe Kim Jong-un). A fost răsplătit pentru sprijinul său neostenit în 2002 de Kim Jong-il, liderul țării pe-atunci, cu statutul onorific de Reprezentant Special al Ministerului de Externe din Coreea de Nord.

Unul din lucrurile pe care De Benos le apreciază la Coreea de Nord este că relațiile nu sunt afectate de bani sau de lupta pentru idealuri sociale. „În multe din societățile capitaliste din Vest, majoritatea cuplurilor nu împart nici măcar un cont bancar și semnează contracte prenupțiale. Un coreean nici măcar nu s-ar gândi să nu împartă ce are cu soția."

Citește și: Fotografii cu bogații din Coreea de Nord

De Benos a înființat Asociația Prieteniei Coreene (KFA) în 2000, care, din spusele lui, are în jur de 15 mii de membri din toată lumea. Prin intermediul organizației sale, el planifică deplasări în Coreea de Nord, precum și alte activități culturale pentru străinii interesați. În public, el a început să țină discursuri la conferințe comuniste din toată Europa și a apărat regimul de editorialele usturătoare și postările de pe social media. Prin ultima sa afacere, Pyongyang Cafe, el a sperat să creeze o bază pentru munca lui, cu scopul de educare a vizitatorilor curioși, prin discuții despre gastronomia și tradiția nord-coreeană, vizionări de filme coreene populare și dialoguri despre cum să călătorești acolo.

Publicitate

„Principiile dintr-o societate ca asta mi-au complicat viața", spune el. „Am pierdut joburi și prietenii, nu pentru că m-am purtat urât, ci pentru că oamenilor le-a fost frică să se asocieze cu mine."

Singurul lucru care-l alină este munca lui, nu jobul obișnuit de consultant IT, ci lupta pentru idealurile sale. „De asta fac toate lucrurile astea", spune el, arătând spre cafenea. „Noi vrem să desființăm manipularea guvernamentală față de Coreea de Nord, prin susținerea unor dezbateri și discuții deschise și să primim oamenii curioși într-un mediu relaxant, în timp ce se bucură de niște ceai coreean de ginseng."

De Benos insistă că scopul lui nu este să îndoctrineze sau să convertească pe alții. El doar oferă oamenilor o altă viziune asupra Coreei de Nord, decât cea care circulă în presa vestică. El va continua să îndeplinească dorințele liderului său și ale statului său, până când va veni ziua în care va putea să se retragă în apartamentul din Pyongyang, alocat de guvern.

Traducere: Diana Pintilie

Citește mai multe despre Coreea de Nord:
Am fost într-unul din restaurantele dubioase controlate de regimul din Coreea de Nord

Fotografii cu Coreea de Nord de care habar nu aveai

Cum se aude o convorbire pe mobil în dictatura din Coreea de Nord