Camera de cămin este un stat comunist la scală mică

Dacă ai prieteni mai bogați decât tine prin oraș, fă tot ce poți să dormi la ei, nu la cămin.

|
28 Mai 2014, 8:24am

Sunt student în anul I și locuiesc într-un cămin ordinar de băieți, cu alți patru colegi de cameră. Experiența acestui an m-a învățat o mulțime de lucruri despre viața la cămin și m-am hotărât să le împărtășesc și cu tine, ca să știi ce te-așteaptă sau ca să-ți optimizezi viața în cazul în care trăiai deja în acest mediu.

Așa deci. Ai ajuns într-un cămin cu camere de cinci. Nu pentru că ai vrut tu. Să fim serioși, cine vrea să stea la cămin, când există chirii? Dar știm toți că n-ai avut altă opțiune. Acum trebuie să suferi cel puțin un an și să te obișnuiești cu situația.

Dacă ai prieteni mai bogați decât tine prin oraș, fă tot ce poți să dormi la ei. De fapt, îți sugerez să-ți faci prieteni numai pentru scopul ăsta și să te folosești de orice tertipuri: sună-i noaptea și zi-le că ai rămas încuiat afară, organizează petreceri la ei acasă și adormi ca din greșeală pe canapea, roagă o amică să se dea gagică-ta ca să primiți spațiu pentru sex, apoi folosiți-l ca să dormiți. Profită de fiecare ocazie, pentru că ei locuiesc într-o versiune îmbunătățită și cu independență sporită a casei lor natale, iar tu stai într-o garnizoană infectă și îngrămădită.

Dar deocamdată ești la cămin și nu poți schimba asta. Așa că trebuie să înțelegi câteva reguli de bază pe care nu ți le zice nimeni, dar pe care le afli singur de-a lungul vremii. Bucură-te că ți le zic eu din timp.

LEGILE GENERALE

Astea sunt inspirate din zona academică.

1. Pactul de neagresiune – deși fiecare are spațiul său delimitat aproximativ pe masa comună, o să ajungeți să vă împingeți obiectele celuilalt dintr-o parte în alta, precum granițele Kosovo.

2. Principiul terțului exclus – dacă colegul își aduce prietena într-o seară, stai dracului în oraș.

3. Mișcătorul nemișcat – o să ai măcar un coleg care să-ți mute tot timpul lucrurile de la locul lor. El în schimb și le așează cu sfințenie pe ale lui în dulap și astfel rămânând astfel securizat.

4. Survival of the fittest – ăla care cedează primul în fața duhorii e cel care duce gunoiul.

LEGILE CUANTICE

Astea sunt derivate din fizică.

1. Principiul conservării hranei și energiei – dacă lipsești mai mult de o săptămână, colegii de cameră se vor asigura că mâncarea ta din frigider nu se strică, consumând-o.

2. Constanta cosmică – oricâți din colegii tăi ar fi plecați la un moment dat, cei rămași o să invite atâția prieteni cocalari, încât să fiți tot timpul cinci la număr. De fapt, ăștia o să și doarmă peste noapte în locul celorlalți.

3. Principiul incertitudinii – n-o să știi niciodată dacă colegii ți-au furat nenorocitul ăla de cuțit ca să-ți facă o farsă sau dacă l-ai pierdut, la fel cum n-o să știi dacă ei ți-au stricat boxele sau s-au uzat pur și simplu.

4. Radiația de fond – e o sursă nedefinită, prezentă constant. Câteodată se manifestă printr-un telefon care sună la cinci dimineața, câteodată e o beșină care plutește amorf prin cameră. N-o poți dibui niciodată, dar ea e tot timpul acolo.

5. A doua lege a termodinamicii – curenții de aer din cameră se deplasează în așa fel, încât cu geamul deschis o să mori de cald dacă stai în pat, respectiv o să îngheți dacă stai la masă.

6. BONUS: experimentul cu dublă fantă – cumpără-ți două Fanta la promoție și observă cum în aceeași zi una dintre ele dispare. Fizica cuantică demonstrează cum în cadrul experimentului comportamentul colegilor se schimbă ca urmare a observației directe.

Datorită acestor principii, starea camerei va tinde mereu spre entropie.

Cablul meu de Internet.

LEGILE DE CONDUITĂ

Ca să fii un membru integru și respectat printre colegii de cameră, e musai să respecți regulile astea. La început și eu călcam în străchini, dar cu timpul le-am prins firul și m-am integrat social.

1. Nu există „mulțumesc"

Fiecare gest drăguț din partea colegilor către tine trebuie să aibă ca reacție doar receptarea gestului și atât; orice în plus e futil. De exemplu, dacă-i zici colegulului „Măi Nelule, îmi dai și mie din pâinea ta, că firma tatei a intrat în insolvență și mor de foame de două zile" și Nelu zice „Da", tot ce trebuie să faci e să iei cât vrei tu din nenorocita aia de pâine, iar Nelu o să te oprească dacă exagerezi. Partea politicoasă a tranzacției a fost deja completată de rugăminte.

2. Nu există „scuze"

Și cu atât mai puțin „îmi cer scuze" sau mai grav, „îmi pare rău". Pe lângă faptul că nu ajută cu nimic, e nenatural și arată doar că ești un fraier cu caracter slab. Dacă ți-ai lăsat seara foehnul în priză și pentru asta ai scos de la încărcat telefonul colegului care avea nevoie de el dimineață, când ești confruntat cu asta a doua zi, replica ta normală e „Uai, nu l-am văzut că se încărca", după care menții o uitătură sinceră, dar fermă. Dacă colegul continuă să se plângă, că trebuia să-l trezească alarma ca să-și sune sora din Germania și nu poate face asta decât de două ori pe an, clipește des și repetă senin explicația. Insistă pe detalii tehnice de genul „n-am știut", „cablul telefonului". Nu ceda.

3. Camera de cămin e un stat comunist la scală mică

Odată ce intri acolo trebuie să renunți la orice pretenții burgheze ale pieței libere. Inclusiv la cea de proprietate privată. Camera de cămin nu e un loc în care fiecare are bunul său de care dispune după plac, ci un loc în care anumite bunuri de interes comun care aparțin de o singură persoană ajung să fie folosite de toți puțin câte puțin, pentru binele poporului și indiferent de părerea proprietarului. E o axiomă indestructibilă și ești nevoit să te supui. Eu, de exemplu, la început îmi țineam evidența ketchup-ului și ceream voie pentru fiecare lucru pe care-l luam de la colegi, până să-mi dau seama că ei mi-au consumat jumătate din ulei și mi-au mâncat un pachet de biscuiți. Nu m-am supărat și de atunci profit și eu din sistem: ciupesc din ciocolata unuia și fumez țigările altuia, ca să fiu sigur că-i acopăr pe toți.

4. Interacțiunea e imprevizibilă

Înainte să ajung aici, credeam că o să fiu hoavăr cu colegii mei și o să ne strigăm toată ziua „frate" și „coae", încheind serile cu beții și jocuri de poker și depănând amintiri cocoțați toți în cerc în patul unuia. Asta e în vigoare doar în prima jumătate de lună, după care vă plictisiți și vă duceţi toţi vieţile înainte. În funcție de toanele fiecăruia, o să aveți zile când vorbiți toți și zile în care nimeni nu zice nimic și stați cu fața lipită de laptop, de parcă n-ați ști unul de existența celuilalt.

Formulele de adresare sunt o chestiune foarte elastică. În aceleași cinci minute poți auzi pe cineva cum zice „Fănel, lasă-mă te rog, să-ți dau bluza de pe calorifer, ca să-mi pun prosopul" și „Fănel, futu-ți morții mă-tii, de ce mi-ai mâncat margarina?". Am mai vorbit cu alți amici din cămin și au raportat și ei experiențe similare, unde politețea excesivă alternează cu injuriile. Iar formule ca „neața", „poftă mare" sau „noapte bună" nu există decât dacă ești mai distant cu colegul respectiv sau dacă, din contră, te simți foarte apropiat de el în ziua aia.

5. Per total, sunteți toți diferiți și va trebui să te obișnuiești cu asta

Unul se trezește tot timpul la șapte, altul face vocalize dimineața, altul are neapărat nevoie de lumină când tu vrei să dormi, altul are chef de ascultat manele la boxe și mâncat în miezu' nopții. Pentru toate astea există un leac numit dealwithită și se administrează până te înveți. Și dacă unele lucruri cum ar fi pasiunea pentru Holograf sau pentru bombe fumigene nu o să le poți împiedica nicicum, pentru că fac parte din firea omului respectiv, altele precum normele de evitare a înfundatului chiuvetei le poți negocia cu succes. Nu-ți impune stilul de viață asupra celorlalți și n-or să facă nici ei asta cu tine. Dacă te afectează ceva, spune-o.

Urmărește VICE pe Facebook