Arta digitală a lui Andy Warhol a fost recuperată de pe niște dischete vechi și uitate

Lumea s-a îmbogățit cu încă un Warhol, căci unele dintre cele mai futuriste lucrări ale artistului american – după standardele anului 1985 – au fost recuperate de pe dischete și expuse de către muzeul Andy Warhol.

Celor din afara lumii artei li se iartă faptul că au uitat că Andy Warhol a trăit și a continuat să lucreze până în 1987. Dacă scanezi puțin trecutul, afli că Warhol și-a făcut simțită prezența bine de tot în anii '80: a făcut reclame pentru linia aeriană Braniff cu Sonny Liston; a apărut într-o cameră cu Hulk Hogan, Rowdy Roddy Piper și Mr. T la emisiunea Wrestlemania și acum a devenit clar că a fost unul dintre primii care au adoptat calculatorul ca mediu artistic.

Warhol primise cadou un Commodore Amiga pentru a demonstra capacitățile grafice ale calculatorului. Există un videoclip cu el "pictând-o" pe Debbie Harry din Blondie – o lucrare care a făcut parte din colecția lui Warhol ani de zile. Dar de când muzeul a obținut restul dischetelor lui Warhol și cele două calculatoare Amiga ale artistului, conținutul lor a fost inaccesibil din cauza formatului demodat și a hardware-ului vechi. Pentru a scoate imaginile din abisurile digitale a fost nevoie de artistul Cory Arcangel, de ajutorul muzeului Andy Warhol și de expertul în calculatoare Golan Levin, de la Carnegie Mellon.

Arcangel era un prieten vechi de-al lui Levin. „Când a avut ideea să facă proiectul, mai întâi a cerut permisiunea muzeului Andy Warhol să examineze calculatorul”, mi-a explicat Levin prin e-mail. „Apoi mi-a făcut o vizită la laborator și m-a întrebat dacă știu pe cineva specializat în asta. I-am făcut imediat legătura cu Clubul de Calculatoare CMU și le-a oferit tipilor ălora o bursă ca să-șipoată cumpăra ustensilele necesare pentru a îndeplini misiunea.”

Echipamentul Commodore Amiga folosit de Warhol între1985 și 1986, fotografie din arhiva muzeului Andy Warhol.

Dacă ați întâmpinat vreodată dificultăți în deschiderea unui document, să zicem, docx, vă puteți închipui cât de greu le-a fost la oamenii ăștia să recupereze fișiere de pe niște dischete concepute pentru computere vechi. L-am sunat pe Keith A. Bare II, de la clubul de calculatoare Carnegie Mellon, care a fost un fel de guru al proiectului Amiga, și l-am întrebat cum s-au desfășurat săpăturile digitale.

Pentru acest proces și-au folosit propriul echipament, inclusiv „KryoFlux”, care unește interfețe moderne de calculator cu formaturi demodate. Cu ajutorul programului KryoFlux, clubul a reușit să preia imaginile de pe dischete și să le afișeze folosind un emulator Amiga – E-UAE, în caz că ești curios.

Inițial, părea o misiune pentru nebuni.

„Când am văzut echipamentul de la muzeu, ne-am deprimat total”, a spus Bare. „Aproape toate dischetele păreau să fie software de sistem sau alte forme de software. Am apucat puțin era dischetelor și-mi amintesc că toată lumea avea vreo cincizeci de dischete cu etichete pe ele. Dar Warhol nu avea așa ceva.”

„Se pare că majoritatea software-ului folosit de el nu-i permitea să salveze chestii pe alte dischete, așa că le-a lăsat pe software.”

Imagine: Andy Warhol, Campbell's, 1985, din arhiva muzeului Andy Warhol

Și acolo au fost descoperite fișierele .pic, cu denumiri tipic warholiene: campbells.pic, marilyn.pic etc. Clubul a descoperit 28 de imagine nemaivăzute de public despre care muzeul Andy Warhol e convins că sunt făcut de artist și dintre care unsprezece sunt semnate.

Warhol a părut dintotdeauna potrivit pentru era digitală: arta lui se poate reproduce la infinit, e nouă și experimentală.

Imagine: Andy Warhol, Venus, 1985, imagine din arhiva muzeului Andy Warhol

Așa cum noul mediu a dat naștere unei noi arte, a dat naștere și unor burse noi: de istoria artei digitale și de arheologie digitală. Noile întrebări filosofice care le însoțesc pe cele tehnice ar fi de ce a fost atât de entuziasmat Michaek Dille de la clubul de calculatoare să expună roadele muncii lor.

„Sunt foarte încântat că eforturile noastre văd în sfârșit lumina zilei”, mi-a spus Dille într-un email. „Pentru că deschidem noi drumuri cu astfel de recuperări de date, nu prea există un precedent. Proprietate intelectuală, autentificare, păstrarea integrității lucrării, formatul de arhivă, mediul propice de expunere…astea sunt doar câteva dintre întrebările la care a trebuit să răspundem și la care continuăm să căutăm răspunsuri.”

Pe lângă noile obiecte artistice din colecția Warhol, descoperirile au obținut și material pentru un documentar: Trapped: Experimentele lui Andy Warhol cu Amiga, care va fi proiectat în sala de lectură Carnegie Hall pe 10 mai.

Traducere: Oana Maria Zaharia