Relația în care faci sex cu alții, fără să-ți înșeli iubitul

Înalt, frumos și brunet. Așa arată soțul ideal când ești fetiță. Nu-ți poți imagina cum o să arate exact, dar îți imaginezi că te așteaptă în fața altarului. În capul tău vă spuneți jurămintele, după aia organizezi un ceai dansant cu animăluțele tale de pluș, după care uiți de nuntă și zburzi spre alte câmpii verzi să-ți julești genunchii. E deja un stereotip ca fetițele să-și plănuiască de mici o nuntă de vis. Și nici nu e de mirare, cu toate emisiunile astea penale despre nunți la televizor. Toate se duc în direcția monogamiei, de parcă toți ar trebui să fim disperați să ne găsim acea dragoste neapărat unică și neapărat eternă.

În fine, eu nu-mi dau seama dacă e din cauză că mereu îmi fug ochii după alții după doar câteva luni sau din cauză că încep să mă simt sufocată ca un tigru în cușcă, dar monogamia mereu mi-a dat sentimentul de piesă de puzzle înfiptă cu forța într-un loc greșit. Am crezut mereu că oamenii care aveau relații stabile de durată sunt niște fraieri. Dar apoi o prietenă mi-a povestit despre poliamor.

Pentru cei care n-ați auzit până acum de poliamor, aflați că e un fel de relație deschisă, dar mai bună de atât. Se bazează pe ideea că poți iubi mai multe persoane în același timp, deci poți avea mai mulți iubiți, cu care dezvolți totuși și relații emoționale profunde. Relațiile poliamoroase ideale sunt egalitare, comunicative și oneste. Pare puțin complicat la început, dar după ce te obișnuiești, e un stil de viață grozav. Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât mi se pare exact genul de relație potrivită pentru mine. Pare un mod perfect de a fi curvă fără să faci rău nimănui.

Am sunat-o pe Zoe Duff, directoarea Asociației Canadiene pentru Poliamor, unul dintre organizatorii „Claiming Our Right to Love", prima convenție poliamor din Columbia Britanică, și autoarea cărții Love Alternatively Expressed, care o să se lanseze în toamna asta și care vrea să aducă niște lămuriri despre poliamor și să spulbere miturile false despre acest stil de viață.

VICE: Unii dintre prietenii mei care sunt implicați în relații poliamoroase mi-au spus că există niște reguli în poliamor. Care sunt regulile astea?
Zoe Duff: Poliamorul se întâmplă cu consimțământul tuturor partenerilor implicați. Filosofia care stă la baza acestei practici e comunicarea și sinceritatea constantă. Partenerii poliamoroși nu doar acceptă ca iubiții lor să-și găsească noi relații, ci chiar le încurajează. Regulile oricărei relații poliamoroase sunt negociate de partenerii implicați și se modifică pe parcurs, odată cu apariția unor oameni noi în relație. Cartea lui Deborah Anapole, Polyamory: The New Loving Without Limits, conține o grămadă de ponturi pentru o relație poliamoroasă de succes. Un astfel de pont e să ții pasul cu partenerul care se mișcă cel mai încet. Nu trebuie să-ți forțezi partenerul să accepte un nou partener, oricât de îndrăgostit ai fi de acesta. Trebuie s-o iei încet și să negociezi până când partenerul tău inițial se simte confortabil cu cel nou. Un alt sfat util e să ceri mereu feedback de la partenerii tăi, ca să te asiguri că primesc suficient timp și energie din partea ta.

Poți să-mi enumeri câteva dintre avantajele unei relații poliamoroase?
Sunt mai multe minți care să rezolve problemele care apar, mai multe salarii care să plătească facturile, mai multe mâini care să facă treburile prin casă, mai mulți părinți/bunici iubitori care să aibă grijă de copii și de nepoți. Partenerii au fiecare câte un punct comun cu tine, deci mereu ai pe cineva cu care să râzi sau să dansezi, există mereu cineva care să-ți repare calculatorul, primești mult mai multe îmbrățișări și sexul e mai mult și mai mișto.

Care ar fi dezavantajele unei astfel de relații?
Poliamorul implică și multe eforturi. Dacă persoanele monogame ar lucra atât de mult la capitolul comunicare, compromisuri și toleranță, ar fi mult mai puține divorțuri. Gelozia și sexul neprotejat sunt probleme care apar mult mai des într-o relație poliamoroasă decât într-una monogamă, doar că oamenii poli învață să negocieze onest și să găsească soluții. Uneori e dificil. Nu se trece cu vederea dacă minți sau dacă te porți urât.

Cum eviți gelozia? E o trăsătură atât de specifică omului.
Trucul e să ceri mereu feedback de la parteneri și să fii foarte atent de la primele semne de gelozie. E o reacție perfect naturală care apare atunci când simți că nu-ți sunt împlinite nevoile. E important să discuți deschis și să afli care e rădăcina problemei, de fapt. În cartea lui Deborah Anapole există niște exerciții de desenzitizare extraordinare. Nu ar trebui să crezi că nu ți se potrivește viața poliamoroasă dacă simți gelozie. Dar e foarte important ca partenerii tăi să lucreze cu tine la problema asta și să te susțină. Mereu există o perioadă de acomodare când se adaugă noi oameni într-o relație, dar dacă toată lumea lucrează la asta cu respect și știe să facă compromisuri, echilibrul e restaurat.

Care e diferența dintre poliamor și poligamie?
Poligamia poate fi poliginie (un bărbat, mai multe femei) sau poliandrie (o femeie, mai multe bărbați). Cel mai adesea e prima variantă, iar relațiile implică un ritual marital legat de religie. Relațiile sunt guvernate de partenerul dominant – de obicei bărbatul, care e capul familiei – iar rolul său e sancționat de comunitatea religioasă. Acest partener dominant e singurul care are dreptul să-;i aleagă noi parteneri, deși e esențial ca partenerii inițiali să fie de acord.

Poliamorul nu ține cont de sex și nici de mărimea grupului. Poate fi un grup de trei parteneri sau poate fi extins la infinit. Toți partenerii au drepturi și responsabilități egale și trebuie să-și dea consimțământul de fiecare dată când cineva nou intră în grup. Nu sunt reguli clare de funcționare a relației, regulile le negociază toți partenerii pe parcurs.

Cum alegi și introduci în grup un partener nou?
În general, e un proces la care participă toți ceilalți parteneri. Fiecare are nevoie de timpul lui ca să accepte un partener nou. În familia noastră, cel mai des întâlnim parteneri noi online sau în timpul evenimentelor cu tematică poliamoroasă. Dacă întâlnim pe cineva online, ieșim cu persoana la o cafea, îi explicăm că suntem într-o relație poliamoroasă și că dacă vom avea o relație pe termen lung, va trebui să-i cunoască pe toți ceilalți. Cu toții ieșim cu oameni în afara relației, dar dacă vrem să aducem pe cineva să locuiască în casă cu noi, trebuie cerut acordul tuturor. Din experiența mea, e important ca între partenerii de același sex să existe o prietenie solidă ca relația poliamoroasă să funcționeze.

Care e cea mai nasoală chestie pe care ai văzut-o la cineva care a încercat să aibă o relație poliamoroasă?
Mereu mă uimește să văd cum cineva care a fost discriminat la rândul lui, se grăbește să critice stilul de viață al altora doar pentru e diferit de al lui. Asta se întâmplă des în comunitatea poli, pentru că reinventăm definiția unei relații. Nu practici poliamorul ca mine, atunci înseamnă că îl practici greșit. Așa cum se ceartă oamenii între ei la proteste, că unii protestează mai bine decât alții. Asta e o atitudine foarte neproductivă pentru comunitate și care rănește profund. Poliamorul înseamnă să negociezi ca să ajungi la un echilibru al nevoilor și să fii tolerant cu oamenii care sunt adepți ai aceleiași filosofii ca tine.

Ai vreo poveste palpitantă să ne spui?
Cele mai bune povești din lumea poliamorului sunt momentele fericite în care se realizează echilibrul. Atunci când poți fi sincer fericit că persoana pe care o iubești se bucură și de dragostea altcuiva. Momentele în care se dovedește că poliamorul chiar funcționează. Cea mai frumoasă întâmplare e pentru mine când merg pe stradă de mână cu ambii parteneri în același timp și nu se uită nimeni urât la noi sau nu ne aruncă o vorbă urâtă. Când mergem la cinema și ne ghemuim toți pe scaune și ne uităm la film împreună, îmbrățișați. Când ne despărțim în fața restaurantului după pauza de prânz și îi sărut pe amândoi, fără să-mi pese de privirile trecătorilor. Nebunia cu poliamorul e bucuria că de fapt e ceva normal – e versiunea de normalitate a cuiva.

Dacă după ce au citit acest articol, unii oameni sunt interesați de poliamor, cum ar putea să-și dea seama dacă o relație poliamoroasă e potrivită pentru ei?
E la fel ca și cu relațiile monogame. Ești fericit? Simți că îți sunt împlinite nevoile și că partenerii te apreciază? Există comunicare? Luați decizii împreună? Te simți iubit și n-ai da asta pe nimic în lume? Relațiile sunt în continuă dezvoltare, deci s-ar putea să nu ai încă toate astea, dar dacă nu există nici măcar una dintre ele și noaptea adormi plângând, ești într-o relație greșită, oricât parteneri ai avea.

Urmăriți-o pe Gabe pe Twitter: @gabekill

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai vrei niște amor liber? Citește și:
Am explorat poliamorul cu niște tocilari excitați
Taci naibii și lasă-mă să mă bucur de open relationship-ul meu