FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Nu ne-am apropiat deloc de salvarea planetei, nici după cel mai mare summit pe tema climatului din istorie

Statele Unite n-au oferit niciun plan pentru decarbonizare pentru că nu l-au scris niciodată.

David Cameron se adresează delegaților la Summitul pentru Schimbările Climatice al ONU care s-a ținut la New York. (Foto de la utilizatorul Flickr Number 10)

Peste 120 de lideri mondiali s-au adunat marți în New York City la cel mai mare summit al climatului din toate timpurile, dar majoritatea nu au făcut declarațiile îndrăznețe la care se aștepta secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-Moon, ci și-au exprimat abia un vag interes pentru cauză. Deși summit-ul nu se aștepta să aibă ca rezultat tratate sau acorduri, elitele globale au acum doar 15 luni la dispoziție să se pregătească pentru asta la următorul summit de acest gen care va avea loc anul viitor în Paris. Dacă nici până atunci nu vin cu idei mai mărețe și mai hotărâte, experții în schimbările climatice spun că suntem absolut futuți.

Publicitate

Summitul s-a deschis cu o poezie de Kathy Jetnil-Kijiner despre Insulele Marshall – lanțul de atoli de corali care va fi în curând înghițit de ape. Dacă emisiile de carbon nu vor scădea, oamenii de știință estimează că temperaturile ar putea crește până la -12 grade Celsius în următorul secol, ceea ce înseamnă că banchiza polară se va topi și nivelul oceanului va crește, iar insulele precum Marshall vor fi înghițite. Liderii lumii și-au manifestat îngrijorarea față de gravitatea situației, dar puțini dintre ei au răspuns cu planuri de acțiune plauzibile și imediate.

„Suntem prima generație care simte impactul schimbărilor climatice și ultima generație care mai are șansa să facă ceva în această privință”, a spus președintele Obama într-o declarație care a depășit cele patru minute care i se alocaseră, dar care oricum a părut îngrozitor de scurtă pentru o problemă atât de gravă. Apoi a adăugat, cu referire la China: „Avem cele mai mari două economii din lume și suntem cei mai mari emițători de carbon, așa că avem niște responsabilități speciale. E datoria marilor națiuni să se ocupe de această problemă.” În afară de faptul că a promis să înceapă o campanie de informare și de găsire de soluții în țările în curs de dezvoltare, Obama nu și-a luat alte angajamente noi, dar a spus că va veni cu mai multe propuneri în prima parte a anului următor – în mod convenabil, fix după alegerile electorale care vor avea loc în noiembrie.

Publicitate

Unii lideri au făcut promisiuni concrete. Marea Britanie a anunțat că va tăia subvențiile pentru combustibilul pe bază de fosile, Peru a spus că va da legi mai aspre împotriva defrișărilor, iar Germania că nu va susține construcția unor uzine noi de cărbuni. Reprezentanții țărilor Congo și Uganda au promis că vor restaura 30 de milioane de păduri distruse până în 2020, Japonia și Franța și-au exprimat dorința de a deveni exemple demne de urmat cu emisii minime de carbon, iar Georgia a spus că va deveni un gigant al energiei hidroelectrice. Europa de Nord și-a întărit atitudinea progresivă față de schimbările climatice: mai multe țări scandinave au susținut că vor ajunge să nu mai folosească deloc combustibil pe bază de cărbuni până la jumătatea secolului. Uniunea Europeană, în general, care deja a reușit să reducă emisiile de carbon cu succes, a promis că va reduce emisiile cu 80 până la 95 de procente în aceeași perioadă. În plus, peste 30 de țări și-au impus ca termen limită anul 2030 pentru eliminarea totală a defrișărilor – un țel despre care ONU spune că va avea același efect ca eliminarea tuturor mașinilor din lume de pe străzi.

Dar acest gen de declarații au fost absente în mare parte la cele trei țări care poluează cel mai mult: Statele Unite, China și India. Alte țări cu un nivel mare de emisii de carbon, precum Rusia, Australia, Canada și UAE nici măcar nu s-au obosit să trimită delegați de nivel înalt. Liderii de stat din China și India – cele mai populate țări din lume – s-au considerat  prea cool ca să participe la petrecere.

Publicitate

Din acest grup, Beijing a fost singurul care a făcut o mișcare – emisarul chinez a promis pentru prima oară că va lucra pentru a micșora efectele schimbărilor climatice. Vicepremierul Zhang Gaoli a spus că China își va reduce emisiile de carbon cu 45 de procente față de nivelele din 2005.

„Au început să realizeze că nu pot să crească mai întâi și să curețe mai târziu”, a declarat pentru VICE în timpul summitului comisarul UE pentru Acțiuni Climatice, Connie Hedegaard. „Și-au schimbat gândirea în ultimii cinci ani.”

Prakash Javadekar, ministrul indian al mediului, a spus că țara lui va reduce emisiile cu un sfert față de nivelele din 2005 până în 2020. Oricât de încurajator ar suna, e aceeași cifră pe care a promis-o și India la conferința climatului din 2009. Javadekar a anunțat și un plan de a crea o sută de „orașe inteligente”, dar nu a oferit și alte detalii.

„Unde e planul Statelor Unite?” s-a întrebat într-un interviu în timpul summitului Jeffrey Sachs, economist și consilier special al lui Ban Ki-Moon în domeniul dezvoltării sustenabile. „Nu există. Președintele Obama a ținut discursuri, dar n-a oferit niciun plan pentru decarbonizarea Statelor Unite până în 2050. Nu există pentru că nu l-au scris niciodată.”

Fără Statele Unite, celelalte mari puteri, China sau India – care sunt printre cele mai poluante națiuni – o să ezite și ele să acționeze. Așa au dat de înțeles încă de la eșecul de la ultimul mare summit din Copenhaga din 2009. Sachs spune că toată lumea vrea să rezolve problema, dar niciuna dintre țări nu vrea să facă mai mult decât alte țări. Asta ar însemna să schimbe fundamental sistemele energetice ale lumii, să treacă la o economie cu zero-carbon în următoarele decenii și să le ia imunitatea corporațiilor multinaționale.

Publicitate

Iar timpul e foarte scurt, am intrat în criză.

„Trebuie să hotărâm dacă mergem toți împreună spre același scop – iar noi n-am reușit încă să facem asta”, a declarat Sachs pentru VICE. „Summitul de anul viitor din Paris e ultima noastră șansă să ajungem la un acord, dar rămâne de văzut dacă va fi un acord adevărat sau o farsă.”

Deci încă n-am hotărât  cum să salvăm planeta de apocalipsa schimbărilor climatice. De la farsa din Copenhaga încoace, lumea s-a încălzit tot mai tare, iar condițiile meteorologice au devenit tot mai extreme. Starea asta de urgență s-a văzut pe străzile din New York duminică, când peste 31 000 de persoane s-au adunat să le ceară liderilor politici să facă mișcări mai hotărâte în acest sens. E cel mai mare protest de acest gen care a avut loc în ultimele decenii.

Cum se întâmplă adesea în politică, acțiunile vorbesc mai tare decât cuvintele; și judecând după discursuri, marii lideri ai lumii încă au probleme cu respectarea responsabilităților.

Per total, retorica a fost mai hotărâtă decât cea de acum câțiva ani de la Copenhaga: prim ministrul francez Francois Hollande a comparat riscurile climatice cu un război, iar președintele venezuelean Nicolas Maduro a declarat că „nu putem mânca bani”. În deschidere, actorul Leonardo DiCaprio – care a fost ales Mesager al Păcii de către ONU – a spus că, dacă liderii nu vor acționa acum, vor rămâne în istorie pătați și le-a cerut să îndrepte lucrurile cât de curând. Eu joc teatru ca să-mi câștig existența, dar voi nu faceți asta”, a spus actorul.

Publicitate

Chiar dacă tonul discursurilor a fost mai grav decât de obicei, principalul obstacol pentru coaliția internațională va fi să ajungă la o înțelegere colectivă.

„Țările vor lua măsuri”, a declarat pentru VICE Scott Barett, un profesor din Columbia specializat în economia resurselor și schimbările climatice. „Au intenția de a face ceva, dar nu una destul de puternică. Au încercat să ia măsuri de 25 de ani încoace? Și nu s-a întâmplat nimic.”

Când am întrebat-o dacă e de părere că liderii mondiali iau destul de în serios amenințarea schimbărilor climatice, Hedegaard, comisarul UE al climatului, a fost prudentă.

„Cred că astăzi au ajuns să ia planeta foarte în serios. Întrebarea este dacă vor face asta și mâine și săptămâna următoare?” a întrebat comisarul și a spus că nu e sigură că astfel de promisiuni vor dura până anul viitor, la summitul din Paris. „E ușor să spui lucruri frumoase la New York  într-o zi însorită, dar adevăratul test e să vedem ce contribuții vor aduce țările la rezolvarea acestei probleme până anul viitor?”

Urmărește-i pe Kim și Beenish pe Twitter.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe despre criza globală a mediului:

Scroturile cangurilor sunt noile victime ale încălzirii globale
Poluarea ucide mai mulți oameni decât SIDA și malaria la un loc
Noile grafice ale temperaturii arată că Pământul se transformă într-un iad