Culture

Șase cărți interzise în Orientul Mijlociu pe care trebuie să le citești

Guvernele și liderii din toată lumea au încercat mereu să țină sub control opiniile scriitorilor.

de Alexia Underwood
30 Septembrie 2014, 11:39am

Foto via Wikimedia

Încă de la începuturile cuvântului scris, guvernele și liderii din toată lumea s-au străduit, atât pe față, cât și pe ascuns, să țină sub control opiniile și perspectivele scriitorilor. În Orientul Mijlociu, o regiune incredibil de diversă cu multe limbi, dialecte și opinii, autorii care se opun discursului general au mari obstacole de depășit ca să-și poată face vocea auzită.

Scrisul poate fi o profesie periculoasă, chiar letală, în această regiune. Exemplele abundă: poetul orb perso-irakian Bashar Ibn Bourd – faimos pentru urâțenia lui și pentru numărul mare de iubite – a fost bătut și aruncat în râul Tigris din cauza poeziilor lui licențioase în anul 784. Cartea autorului Salman Rushdie, Versetele Satanice, l-a inspirat pe Aytollah Khomeini să ceară uciderea scriitorului, iar translatorul japonez al cărții a fost înjunghiat letal. 

În tumultul politic al revoltelor arabe, cenzura cuvântului scris a continuat; în Golful Persic, de exemplu, poeta și studenta din Bahrain, Ayat al-Qormezi, a fost închisă și torturată pentru că a citit un poem personal care lua în derâdere regimul din Bahrain în timpul protestelor din 2011. Unele dintre cărțile interzise și-au găsit locul înapoi pe rafturi în Tunisia și Egipt, dar cenzura încă persistă. În iunie, un tribunal egiptean l-a condamnat pe autorul Karam Saber la cinci ani de închisoare pentru colecția lui de povestiri Unde e Dumnezeu?. Chiar și în era internetului, e clar că textele tipărite încă au puterea de a înfuria.

Sexul, religia și politica – nu neapărat în ordinea asta – sunt trioul tradițional de subiecte care intră în vizorul cenzorilor. Dar nu există o formulă unică pentru asta. Cenzura e o bestie specială, care variază de la o țară la alta, iar cenzorii operează adesea într-o manieră pe cât de opacă, pe atât de ilogică. Cărțile pot fi ridicate la ordinul ministerelor, pot fi confiscate de poliția de graniță sau retrase de la târgurile internaționale de carte; peste patru sute de cărți au fost retrase de la Festivalul Internațional de Carte din Riad, în luna martie, pentru motive care au rămas neclare.

Totuși, cititorii și editurile nu se lasă. Pe platforme online precum Neel wa Furat, Kotobi.com sau Jamalon, cititorii pot găsi și descărca diverse cărți controversate care au fost interzise în țara lor. În onoarea Săptămânii Cărților Interzise și a autorilor care continuă să înfrunte cenzura cu mult curaj, am selectat șase cărți din Orientul Mijlociu pe care credem că ar trebui să le citiți.

Metro

Egipt

De Magdy El Shafee

Acest roman grafic sinistru descrie corupția care făcea parte din viața de zi cu zi a multor egipteni în vremea în care la conducerea țării se afla fostul președinte, Hosni Mubarak, și despre efectele persistente ale sărăciei asupra oamenilor. Guvernul egiptean a interzis cartea când a fost lansată prima oară în 2008: forțele de securitate ale guvernului au invadat editura, au confiscat toate copiile și i-au interzis companiei să publice altele, pe motiv că romanul era o ofensă adusă bunelor moravuri. Autorul și editura au fost arestați și au primit amenzi. În 2013, cartea a reușit să ajungă din nou pe rafturile unei librării din Cairo.

Zile de capră

Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită

De Benyamin & Joseph Koyippally

Cartea autorului din Bahrain, scrisă în malayalam în 2008, spune povestea unui muncitor indian imigrant, abuzat și obligat de angajatorul lui să lucreze la o fermă de capre din Arabia Saudită timp de trei ani. Romanul a câștigat premiul Academiei Kerala Sahitya și a ajuns pe lista lungă cu titluri nominalizate la Premiul pentru Literatură Asiatică. Anul acesta, traducerea în limba arabă a fost interzisă atât în EAU, cât și în Arabia Saudită din motive necunoscute. Autorul a spus că nu înțelege motivul cenzurii, pentru că tema romanului e una universală, cea a suferinței umane.

Pentru pâine

Maroc și Orientul Mijlociu

De Mohammed Choukri

Autorul marocan Mohammed Choukri a fost analfabet toată copilăria și adolescența și a învățat să scrie abia la vârsta de douăzeci de ani. Și-a scris autobiografia despre cum a crescut în sărăcie în Tangier și a descris detaliat cum a abuzat de droguri și cum a fost obligat să fure și să se prostitueze  ca să supraviețuiască. Cartea a fost tradusă pentru prima oară în 1973, dar când a fost tradusă, în sfârșit, în arabă, ministrul de Interne al Marocului a interzis-o între 1983-2000. În 2005, textul lui Choukri a fost retras de la un curs al Facultății Americane din Cairo din cauza scenelor explicite de sex, iar cenzorii au confiscat cartea de la Târgul Internațional de Carte din Cairo în 2008.

Copiii de pe strada noastră

Egipt și tot Orientul Mijlociu

De Naguib Mahfouz

Controversatul roman a fost publicat pentru prima oară pe fragmente în 1959 de către ziarul de stat Al-Ahram. Când a apărut sub formă de carte anul viitor, a fost interzisă din cauza controverselor asupra conținutului religios. (Mahfouz a fost înjunghiat în gât de doi extremiști religioși în 1994, dar a supraviețuit.) Cartea e rămas interzisă în Egipt pentru aproape cincizeci de ani și a fost republicată în Egipt în 2008. Mai recent, în 2011, cartea autorului egiptean multipremiat, Ibrahim Farghali, Fiii lui Gebelawi, care e inspirată de romanul lui Mahfouz, a fost cenzurată în Egipt și Kuweit.

Dimineți în Jenin

Iordania

De Susan Abulhawa

Acest roman din 2010 despre o familie palestiniană care locuiește într-o tabără de refugiați după 1948, cuprinde mai multe personaje: printre ele, doi gemeni care sunt separați și crescuți de o familie israeliană și una palestiniană. Cartea e disponibilă în Iordania în limba engleză, dar traducerea în limba arabă a fost interzisă anul trecut din motive politice. Autoarea a declarat într-un interviu că cenzura ar putea avea legătură cu un rând despre o întâlnire între regele Iordaniei, Abdullah și prim ministrul israelian, Golda Meir, dar nu e sigură că asta e problema.

Amintiri rătăcite

Kuweit

De Abdullah Al Busais

Interzis de Ministerul Informației luna aceasta, romanul vorbește despre viața în Kuweit înainte și după invazia irakiană din 1990 și include un personaj care face parte din populația Bedoon, o populație fără teritoriu din Kuweit. Cartea a fost interzisă pentru că discută despre „o perioadă politică foarte delicată".

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe despre cenzură:
Un exemplu de cenzură în presă la nivel național

Războiul de cenzură a internetului dintre Rusia și Ucraina continuă

Rupe gura cu cenzura