​Săptămâna trecută a fost atât de plictisitoare, că am văzut mai multe clipuri cu pisici decât ştiri demne de luat în seamă. Cu toate astea, sunt cel puţin două știri care nu trebuie pierdute, despre Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Adică despre oamenii ăia care-i bagă la pârnaie politicieni români mai des decât apuci tu să te duci la băut în grup organizat.

Guvernul a red​us bugetul DNA, deşi șefa instituției, Laura Codruţa Kovesi ceruse o creştere a acestuia. Ar fi ironic, dacă n-ar fi penibil. În fond, ce poţi face ca șef al Guvernului și ca președinte PSD, când îţi dispare partidul puţin câte puţin?

O instituţie a justiţiei care funcţionează nu poţi nici s-o demiţi, nici s-o distrugi. N-ai cum să desfiinţezi DNA, cu atât mai mult cu cât funcţionarea ei este o garanţie pe care România o oferă Uniunii Europene. Ce poţi face însă, ca să-i pui beţe-n roate? Îi tai bugetul. Zău, chiar avem nevoie de DNA? Chiar avem nevoie să-i salte pe corupţi? Noi, oamenii de rând, da. Ei însă n-au nevoie.

Ce-i drept, după ce-a scris toată presa, Ponta a mai​ acordat, totuşi, nişte bani. DNA nu a primit 25 de milioane euro, cât ceruse, ci 22 de milioane, faţă de bugetul de 20 pe care l-a avut în 2014. Şi aici intervine, de fapt, adevărata ironie. O fi speriaţi ei de DNA, dar sunt mai speriaţi de oamenii care ar putea ieşi în stradă.

Este poate pentru prima oară în ultimii trei ani când guvernanţii încep să ia în seamă ce se scrie în presă. După pierderea alegerilor, pare că s-au speriat atât de mult de internet (ca mediu de comunicare), încât suflă şi-n buget, doar-doar n-o mai face nimeni scandal.

Şi apropo de Kovesi, care spunea într-un interviu de acum câteva săptămâni că DNA urmăreşte, mai nou, şi modul în care se recuperează banii furaţi, guvernanţii au produ​s o nouă organizaţie de stat. Se numeşte Agenţia pentru Administrarea Bunurilor Sechestrate. La prima vedere, mai că l-ai felicita pe Ponta. La o privire mai atentă, AABS e o tâmpenie de la un capăt la celălalt.

Ideea e proastă din cel puţin două motive. Primul ar fi acela că nu ştii cine o va conduce şi cine va fi angajat. Vorbim de o agenţie în subordinea unui minister, nu a unei procuraturi şi nici a unei judecătorii, iar asta înseamnă, de fapt, control politic. Încă 30 de birocraţi care, la fel de bine, pot fi neamurile unor politicieni, îşi vor băga nasul în toată munca DNA.

Al doilea ar fi că recuperarea daunelor ar trebui să fie treaba ANAF, adică o instituţie uriaşă, în care mulţi angajaţi stau degeaba. M-am dus odată la sediul Administrației Finanțelor Publice din sectorul 2 şi, din zece ghişee, erau deschise doar două, iar coada era doar la unul, pe motiv că una dintre doamne era în pauză de făcut unghiile. Orice român care a trecut pragul Fiscului ştie că un sediu al Finanţelor e primul motiv de sinucidere care-ţi vine în minte. Şi, până la urmă, de ce nu i-am pune la muncă pe nişte oameni care oricum sunt plătiţi pentru asta?

Doar că, pe la ANAF, altele sunt preocupările. De exemplu, mai nou, există un nemaipomenit interes de a şti ex​act de unde-ţi intră bani în cont, cât şi de unde îi scoţi, başca ce facturi plăteşti. Noroc că băncile habar n-au ce cumperi, că altfel ANAF ar vrea să ştie, probabil, şi câte prezervative ai cumpărat în ultima vreme. Eventual, şi dacă le-ai folosit.

Pe de altă parte, incompetenţa nu e vreo noutate în România, de la instituţii publice până la guvernanţi. Noroc cu măsurile luate în timpul lui Emil Boc, că Ponta nu mai ştia pe ce mânecă să scoată bugetul. Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, s-a tre​zit că are bani pentru 2015 graţie unor buffere lăsate de pe vremea lui Boc. Ar fi haios - dacă n-ar fi trist - că a ajuns să-i salveze indirect taman Boc, cel pe care l-au înjurat masiv în ultimii ani.

Ia de aici o explica​ţie raţională, cu grafice, a faptului că statul n-are nevoie de venituri mai mari pentru a se dezvolta, ci de o administrare eficientă. Dar cine să administreze eficient banii noştri, când poate mai degrabă să-i fure prin tot soiul de contracte? De exemplu, printr-unul precum cel cu EADS, în care nemţii deja au pu​s sub acuzare un fost şef pentru… ia să vedem, ghicești? Pentru împărţit şpăgi, desigur, inclusiv în România, pe vremea lui Năstase.

​

Despre Sorin Ovidiu Vîntu n-am scris, au făcut-o alţii. Fostul pârnăiaş a ajuns vedetă pe Facebook, unde-i jigneşte pe „săracii" ăştia care-au ieşit în stradă. Nu merită nici măcar un link, însă merită Eftimie, de la Times New Roman, care zi​ce o treabă foarte inteligentă: nişte oameni care-au fost în grupul Autobaza şi care-au pornit un alt grup, Utopia, au vrut să-i dea peste nas lui Vîntu şi au strâns bani pentru Crucea Roşie. Doar că Crucea Roşie a tot supt bani de la buget, cu atât mai mult cu cât „Mihaela, dragostea mea" a fost şefa organizaţiei pe România.

Dincolo de asta, să trecem la lucruri mai vesele. Gigi Becali a scris o ca​rte în puşcărie. Costă 40 de lei. E despre mântuire, deşi Becali cred că e de multă vreme mântuit. E drept, Biserica nu mai vinde indulgenţe, dar la câţi bani a băgat omul în biserici, dacă Dumnezeu e la fel de corupt precum subordonaţii săi de pe Pământ, Becali sigur e salvat. Între timp, noi rămânem cu nesi​mţiţii. Niște parcagii din fața Ateneului Român au transformat pista de biciclete care trece pe lângă hotel, în parcare.

Apropo de nesimţiţi, într-o bună zi, poate povestesc şi cum s-au împărţit banii noştri, numiţi simbolic „buget al statului", între partidele care-au făcut coaliţie de guvernământ. E cu miniştri, e simpatic. Până atunci, asta-i săptâmâna în care banii noştri (ăia pe care, din fericire, încă îi mai avem în buzunare) se duc pe cadouri. Spor la shopping!

Urmărește-l pe Vasile pe blog​ul său.

Mai citește despre hoți:
​Fost comisar al Gărzii Financiare: În România se fură anual miliarde de euro cu spirjinul politicienilor ​Sorin Ovidiu Vîntu îți explică de ce ești prost ​Zece ani de pârnaie pentru Voiculescu: Ce înseamnă asta pentru români ​DNA e în campanie electorală și merită să câștige