Cum e să fii profesor român la cea mai importantă universitate din Botswana

Ai auzit probabil de Botswana datorită monedei naționale care se numește chiar așa: pula. Dincolo de asta însă, Botswana a ajuns în ultimii ani una dintre cele mai stabile, mai sigure și mai prospere țări din Africa subsahariană.

De exemplu, în 2015, România avea un PIB de 8 900 de dolari americani pe cap de locuitor, iar Botswana avea un PIB de 6 700 de dolari americani pe cap de locuitor, conform datelor Fondului Monetar Internațional. PIB-ul per capita al țării africane este de trei ori mai mare decât cel al Ucrainei și de vreo patru ori mai mare decât cel al Republicii Moldova.

Acum, după ce te-am introdus puțin în atmosfera africană, ar trebuie să-ți spun și cine este Șerban Agachi, personajul principal al acestui articol.

Profesorul universitar Agachi (70 de ani) a fost cancelar, prorector și apoi președinte al Universității Babeș-Bolyai și este unul dintre cei mai apreciați specialiști în inginerie chimică și în reformarea sistemelor universitare din întreaga lume.

A fost angajat de Națiunile Unite să se implice în reformarea universităților din Republica Moldova, iar apoi din Irak, după cele două războaie care au dus la înlăturarea lui Saddam Hussein. A predat apoi la o universitate britanică înființată în Kazahstan, care era specializată pe petrol și gaze, iar acum este primul român care predă la singura universitate de știință și tehnologie din Botswana.

Profesorul clujean s-a adaptat ușor în țările unde a predat.

„Nu am avut nici o ezitare să plec în Botswana atunci mi s-a făcut o ofertă", spune Șerban Agachi, care descrie cum arată o zi obișnuită din viața sa în țara africană, în orașul Palapye:

„La 6.00 dimineața mă trezesc, la 6.30 încep încep exercițiile la sala de gimnastică, cam o oră durează, deci pe la 7.30 vin înapoi acasă, pentru că stau în campus, am acest privilegiu, îmi iau micul dejun și de la 08.30 și până seara la 18.00 lucrez în universitate. Mai sunt deplasări datorate unor obligații profesionale, mai plec la conferințe, din când în când ne mai luăm o pauză și merg cu colegii într-o rezervație naturală, la un safari. Viața e relativ monotonă, zi de zi fac cam aceleași lucruri".

Șerban Agachi spune că nu se aștepta ca locuitorii din Botswana să acorde cărnii un rol chiar atât de important în gastronomie.

Șerban Agachi predă la Botswana International University of Science and Technology. Este una dintre cele mai noi, mai interesante și mai bine dotate universități africane, care are trei facultăți: de Inginerie și Tehnologie, de IT&C și de Științe.

„Este o universitate care funcționează aproape la sută la sută din capacitate, de doar vreo trei ani. După statisticile UNESCO, care evaluează capacitatea de creație științifică, Botswana este cam pe acolo pe unde ar trebui, în privința publicațiilor științifice și patentele. Este peste nivelul mediu, dar mai este de lucrat, pentru că rolul acestei universități este să transpunem niște idei teoretice într-o creștere economică. Iar ceea ce observ este că studenții sunt foarte interesați, sunt deștepți și moderni, nu e nicio diferență față de studenții noștri din România și cred că sunt și mai angajați în a face ceva, fiind o națiune mai nouă", povestește profesorul clujean.

Șerban Agachi spune că, și din punct de vedere al dotărilor tehnice, laboratoarele universității africane sunt bine echipate.

„Acolo, în doi ani, am investit două milioane de dolari în laboratoare, pentru un singur departament, ceea ce mi se pare relevant și perspectivele sunt mult mai bune", adaugă Șerban Agachi.

Stuctura anului academic îi permite profesorului clujean să revină acasă și să fie mai conectat cu România decât mulți dintre românii care au plecat să muncească în Occident.

„Anul acesta am venit o dată de Paști și am revenit acum. Acolo semestrele sunt invers decât la noi, pentru că acolo e vară când la noi e iarnă și invers. E foarte greu să pleci atunci când ai obligații de predare destul de serioase. Atunci, am renunțat să vin acasă în vară și mi-am luat o vacanță mai lungă acum. Mai rămân acolo, pentru că am un contract pe cinci ani", spune Șerban Agachi.

Profesorul clujean spune mai spune că România nu există deloc în interesul locuitorilor din Botswana.

„Interesul lor este canalizat în special pe Marea Britanie și pe Australia, care sunt partenerii lor în minerit și în dezvoltarea proceselor de după minerit. Mai sunt interesați de Africa de Sud, care este vecina noastră, acolo, în Botswana. La noi, situația este mai bună decât în Africa de Sud din punct de vedere al siguranței și al perspectivelor. Foarte mulți oameni din Africa de Sud vor să se mute în Botswana, dar autoritățile din Botswana nu prea îi lasă să vină, pentru că își protejează populația".

Profesorul Șerban Agachi citește știrile din România pe internet și este foarte activ prin comentariile sale. Fost lider al PNȚCD și monarhist declarat, el nu este foarte încântat de actuala configurație a peisajului politic.

Șerban Agachi spune că, atunci când a ajuns în Botswana, primele impresii nu au fost tocmai favorabile.

„Eu țin un jurnal, să nu uit prin ce am trecut și, într-adevăr, primele impresii au fost ușor surprinzătoare. De exemplu, orașul în care sunt nu are un centru unde să fie o primărie, ci este pur și simplu răspândit prin savană: o casă aici, o casă acolo, două-trei drumuri. Locuim într-un oraș la 270 de kilometri de capitala Gaborone. Traversez, de câte ori mă duc spre capitală, Tropicul Capricornului.

În prima zi am ajuns foarte târziu, era deja seară. Doamnele care mă preluaseră de la aeroport au fost neglijente. Este o oarecare relaxare în viața lor, nu pun mare preț nici pe timp, nici pe promisiuni. Se împrumută cu mare lejeritate și nu dau banii înapoi. Doamnele au uitat să anunțe hotelul, hotelul nu a mai reținut camera, așa că am rămas fără cazare la ora zece seara. S-au străduit, totuși, să facă ceva. Au vorbit la un guest-house.

Mi-au spus că au aranjat să mă ducă un taxi. Ies de pe drumul asfaltat, intru pe un drum de nisip, nicio lumină, nimic… Zic: ăștia vor să mă răpească, să mă omoare, să-mi fure bruma de haine, pentru că nu aveam nimic prețios. Dar după aceea constat că localitatea este brăzdată de sute de astfel de drumuri foarte normale, care nu sunt pavate, nu au lumină, nu există apă, nimic… Asta a fost prima impresie: unde mă duc ăștia?

De atunci am constatat că nu există, totuși, infracțiuni grave în Botswana. E o țară foarte liniștită. Mai sunt furturi și alte lucruri mai minore. Dar vă dați seama cum a fost când ești dus la o casă necunoscută, unde nu există nicio adresă. Există așa-numitul plot number (cartea lor funciară). Ajung la casa aceea, intrăm printre un gard și un stâlp, tot pe un drum de nisip. Înăuntru, însă, era un complex foarte frumos, cu vreo opt case foarte civilizate, cu baie, cu toate dotările. Am și locuit un an acolo", povestește Șerban Agachi.

El mai adaugă că, deși nu a avut foarte mult timp să se plimbe din Botswana, a ajuns la concluzia că are cea mai veritabilă faună în sălbăticie din toată Africa. Sunt niște rezervații foarte mari în zona fluviului Okawango, care se varsă în deșert și dispare în subteran. Acest fluviu are o deltă în care au loc safari-uri pentru care unii plătesc și 7 000 de dolari pentru zece zile, fără să intre în suma asta costul vânătorii și al trofeului.

În 2016, Botswana a fost prima țară de vizitat în lume pe ghidul Lonely Planet. „Se poate trece foarte ușor în Namibia, care are deșerturi superbe, în Zimbabwe, care are o cultură foarte veche, are niște cetăți medievale superbe, în Africa de Sud care este o țară superbă, doar că e nesigură", mai spune profesorul clujean.