De ce referendumul din România ne aruncă la periferia Europei

Am întrebat un profesor american de științe politice care ar putea fi urmările referendumului organizat de CpF.

|
02 Octombrie 2018, 11:48am

Fotografie via contul de Facebook al lui Liviu Dragnea

Statul de drept din România a fost ieri subiectul unei dezbateri tensionate în Parlamentul European, care s-a lăsat cu replici contondente și în țară. Alături de subiecte precum modificările de la legile justiției și reprimarea violentă a protestelor din 10 august, la Strasbourg s-a discutat și despre referendumul pentru modificarea Constituției, care va avea loc pe 6 și 7 octombrie.

Declarația prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, unul dintre cei mai duri critici ai pesediștilor pe teme de stat de drept, este cât se poate de clară:

„Eu cred în valorile familiei. Sunt soț, sunt tată, am patru copii. Dar nu vreau ca valorile familiei să fie transformate în arme sau argumente pentru a justifica homofobia sau respingerea altor tipuri de familie față de relația dintre bărbat și femeie.

Să fim atenți ca acest lucru (n.r.-referendumul) să nu fie folosit pentru a porni ura față de minoritățile sexuale și de a încerca să readucem femeile în secolele trecute”, a declarat Timmermans în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European.

O declarație care reflectă fidel ceea ce se întâmplă în acest moment în România. Avem o campanie în care oamenii sunt îndemnați să vină la vot cu argumente mincinoase, în care li se induce ura față de homosexuali și frica pentru ceea ce ar putea urma dacă referendumul nu va trece.

Iar partea dramatică este că în această campanie de ură și minciună sunt implicați și liderii partidului aflat la guvernare.

Pot să-ți dau ca exemplu declarația lui Liviu Dragnea de acum câteva zile care a spus că românii se tem că, în curând, s-ar putea legaliza și căsătoria între oameni și animale. „Pe oameni îi sperie că există ţări în care s-a legalizat căsătoria dintre un om şi un animal”, a spus şeful PSD la România TV.

Declarația lui Dragnea vine la puțin timp după ce senatorul PSD Claudiu Manda a postat, pe pagina sa de Facebook, un articol de pe site obscur intitulat „Canada a legalizat relaţiile sexuale între oameni şi animale”. După asemenea elucubrații, Ambasada Canadei s-a declarat ofensată și a intervenit public cu un comunicat în care precizează că zoofilia este ilegală în Canada.

După cum îți spuneam, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a surprins exact atmosfera din România, iar declarațiile sale au stârnit o adevărată furtună la București.

În aceeași seară, Liviu Dragnea a intervenit la Antena 3 și a spus că nimeni din spațiul UE nu poate spune poporului român cum să definească în Constituție căsătoria și că nu mai trebuie mers pe ideea politically correct să se dea bine la „porți înalte”. Aceasta este doar una dintre declarațiile țâfnoase ale liderilor de la București referitoare la criticile oficialilor Comisiei Europene (uite aici un alt exemplu).

Discuția despre referendumul românesc trebuie văzută însă într-un cadru mai larg, acela al detașării evidente a politicienilor de la București față de Occident. Pentru că, dincolo de fake-news, afirmația lui Dragnea despre căsătoriile dintre oameni și animale din Canada ascunde un vădit mesaj antioccidental și populist. Ceva de genul: „nu vin ei să ne spună ce să facem în țara noastră!”. Ei care, evident, sunt niște degenerați, spre deosebire de poporul român care este curat și-și apără valorile tradiționale.

De altfel, această mișcare nu e nouă și nu se întâmplă doar în România. Regimul de la Kremlin, de pildă, și-a construit o întreagă ideologie pe minciună pentru a-și ține electoratul captiv, departe de Occident, de multe ori diabolizat în presa controlată de Putin.

Populismul este în ascensiune în țările din UE

Deși organizarea unui referendum este un instrument democratic, modul în care PSD a instrumentalizat politic o temă atât de sensibilă m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva această acțiune este pasul decisiv care ne va pune eticheta de democrație iliberală.

Europa trece printr-o criză, în contextul alegerilor europarlamentare de anul viitor. Valorile liberale care au consacrat-o nu mai au putere de seducție electorală atât de mare și asistăm la o ascensiune a unui val naționalist.

După Brexit, populiștii au prins și mai mult curaj, iar cea mai vizibilă voce a lor a devenit premierul ungur Victor Orban, care, prin mesajele sale constant anti-UE, a fost de multe ori acuzat că face indirect jocurile Rusiei.

În paralel cu ce se întâmplă în UE, în ianuarie 2018, fostul strateg al președintelui Donald Trump, Steve Bannon, o figură extrem de controversată, înființa și el la Bruxelles organizația non-profit „The Movement”, cu intenția de a coagula mai ușor populiștii de dreapta din țările UE pentru alegerile europarlamentare de anul viitor.

Cruciada lui are un scop. E o parte din războiul care se duce între naționaliștii creștini albi, pe care el îi reprezintă, și elita globalistă.

Cum se definește Bannon? Un George Soros pe invers, personaj pe care îl zugrăvește drept „nociv dar briliant”, căruia vrea să-i fure rețeta de ONG-uri din întreaga lume. Deși considerat un tip superficial și fără substanță, care nu cunoaște foarte bine ideile și mișcările europene, Bannon face turnee în UE și este primit cu deschidere de către figuri celebre ale populismului european.

De la Victor Orban, premierul Ungariei, la populistul italian Matteo Salvini sau conservatorul Boris Johnson, unul dintre britanicii care au susținut Brexit-ul, conservatorul american conspiraționist îi elogiază pe toți și îi încurajează să marșeze pe mesaje electorale suveraniste, naționalist-creștine și anti-imigrație.

Profesor american: „Referendumul organizat de Coaliția pentru familie este o măsură periculoasă”

Dar să ne întoarcem la România la dezbaterea pe schimbarea Constituției. L-am întrebat pe Jeffrey Isaac, un cunoscut profesor de științe politice de la Indiana University, dacă referendumul pentru Coaliția pentru Familie este o idee nocivă pentru valorile democrației liberale. Iată ce mi-a răspuns acesta:

„Cred că referendumul organizat de Coaliția pentru Familie este o măsură periculoasă care împinge țara spre democrațiile iliberale. Propunerea de modificare a Constituției este profund antiliberală și caută să submineze principiile liberale asupra autonomiei adulților și egalitatea cetățenilor în fața legii. Totodată inițiativa dorește să certifice viziunea conservatoare asupra conceptului de căsătorie și viață de familie.

De asemenea, împinge România spre democrațiile iliberale lângă Ungaria și Polonia, în măsura în care, până acum, este folosit de partidul de guvernământ PSD- un partid notoriu corupt- pentru a-și demoniza oponenții politici și pentru a ataca ONG-urile liberale și societatea civilă independentă.

În acest sens, referendumul nu se referă numai la conservatorismul social- este vorba de instrumentalizarea conservatorismului social pentru a cimenta puterea politică autoritară care nu dă seamă nimănui”, mi-a scris profesorul de științe politice, Jefffrey Isaac.

Jeffrey Isaac mi-a mai atras atenția că CpF este o mișcare transnațională, care se întinde din Rusia lui Putin până la mișcările profund conservatoare din America și îmi amintește că și în USA, președintele Bill Clinton a promulgat, în anul 1996, o lege referitoare la familie ca fiind strict uniune heterosexuală- numită „the Defence of Marriage Act”, de care fostul președinte american s-a dezis mai târziu, catalogându-o discriminatorie.

Cum au renunțat americanii la ea? În 2013, Curtea Supremă a SUA a declarat-o neconstituțională.



L-am întrebat și pe profesorul român Camil Pârvu, conferențiar universitar la Universitatea București, dacă mișcarea electoral-religioasă susținută de PSD poate fi considerată ca fiind una iliberală.

„În măsura în care referendumul consfințește alianța unui PSD autoritar cu un BOR care își descoperă vocația politică și capacitatea de mobilizare, atunci o evoluție similară cu cea a Fidesz (partidul aflat la putere în Ungaria) sau a PiS (Polonia) este probabilă. Prin acest referendum s-ar activa un actor extrem de puternic (BOR) cu care PSD are extrem de multe convergențe și aproape nicio divergență. PSD este, la fel ca Fidesz/PiS, un partid eminamente conservator și autoritar, a cărui principală opoziție e constituită din grupuri liberale.

Ce contează deci nu e doar conservatorismul social al PSD (discursul naționalist, finanțarea construcției de biserici, ostilitatea față de Bruxelles, autoritarism, familie, tradiție, desconsiderarea minorităților) ce se suprapune cu valorile împărtășite de majoritate, ci și faptul că, în domeniul politicilor economice, opoziția la PSD promovează soluții nepopulare apropiate de austeritate, care mențin inegalitățile și sărăcia.

Prin comparație, PSD adoptă o viziune mult mai voluntaristă în plan economic, aduce beneficii economice tangibile prin politici de clientelism în masă (în special bugetarilor) și evită ostilizarea votanților săraci. Este combinația care asigură deja succesul Fidesz & PiS – conservatorism, clientelism de masă, intervenționism economic”, mi-a spus Camil Pârvu.

Tema referendumului este așadar una sensibilă pentru că reprezintă mult mai mult decât redefinirea familiei în Constituție. Este de ajuns să te uiți pe hartă și să vezi cum este împărțită lumea din acest punct de vedere. Căsătoriile gay au fost acceptate în țările cu tradiții democratice: Germania, Franța, Olanda, Belgia, Canada, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Portugalia, Danemarca, SUA, Australia etc. Țările care au interdicția căsătoriilor gay trecută expres în Constituție sunt, în general, cele care au făcut parte din fostul bloc ex-sovietic (Georgia, Belarus, Ucraina, Moldova, Lituania, Letonia, Armenia) și în țările-problemă al UE, Polonia și Ungaria. Aici trebuie, de fapt, căutată miza a ceea ce se întâmplă acum în România.