Publicitate
mediu

Oceanul va muri dacă nu facem ceva acum

Topirea ghețarilor, creșterea nivelului apelor, acidifcarea oceanelor, valurile de căldură și furtunile puternice sunt câteva dintre amenințările subliniate de IPCC.

de Becky Ferreira
30 Septembrie 2019, 4:00am

Pești morți din California. Imagine: David McNew/Getty Images pentru Lumix 

Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC) de la ONU a publicat pe 25 septembrie un raport special despre efectele aduse de criza climatică asupra oceanelor planetei. Descoperirile sunt urâte.

Iată câteva dintre ele: Oceanele Pământului devin tot mai acide și mai puține oxigenate, iar valurile de căldură marine s-au dublat din 1982, ceea ce înseamnă că mările devin de nelocuit; moartea structurilor de hrană marine amenință mâncarea și supraviețuirea a miliarde de oameni; nivelurile ridicate ale mării și furtunile puternice vor duce la mutarea comunităților; vietățile din ocean migrează deja spre poli cu o medie de 51 de kilometri pe deceniu, ca să scape de încălzirea apelor.

Semnat de peste o sută de cercetători sub forma unei compilații care cuprinde peste șapte mii de studii, raportul IPCC confirmă că habitatele marine și criosfera planetei - regiunile cu ghețari - au parte de schimbări dramatice ca rezultat al emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Mările, Arctica și Antarctica și munții înalți poate că par prea departe pentru mulți oameni”, a zis Hoesung Lee, președintele IPCC, într-o declarație. „Dar depindem de ele și suntem influențați de ele direct și indirect în multe feluri: pentru vreme, climă, hrană și apă, energie, comerț, transport, recreere, turism, sănătate, cultură și identitate.”

Cercetătorii marini, comunitățile de pe coastă și pescăriile au tot dat semnale de alarmă despre schimbările astea de decenii întregi, dar raportul IPCC le-a pus pe toate laolaltă ca să creeze o imagine globală.

Cea mai mare presiune asupra oceanului o pune criosfera în scădere, biomul care trece prin cele mai rapide transformări din cauza schimbărilor climatice. Raportul IPCC a descoperit că ghețarii topiți din Groenlanda, Antarctica și relieful glaciar sunt principala forță din spatele creșterii nivelului mării la nivel global.

Chiar dacă oamenii reușesc să scadă din emisiile de gaze cu efect de seră ca creșterea temperaturii să nu depășească 1,5 grade Celsius la nivel global, nivelurile oceanului vor crește cu aproape un metru sau mai mult până la finalul secolului. Asta va distruge habitatele de pe coastă și comunitățile din jurul lumii, ca să nu mai vorbesc despre efectele devastatoare asupra ecosistemelor polare și glaciare.

Și-n regiunile mai calde ale oceanelor au loc schimbări. Valurile de căldură marine, care pot șterge complet ecosisteme locale, sunt de două ori mai frecvente decât în urmă cu 30 de ani și se așteaptă să devină de 20 până la 50 de ori mai comune în secolul ăsta.

Evenimentele astea extreme, alături de acidificarea apei și epuizarea oxigenului, afectează migrația marină. Speciile precum codul, eglefinul și macroul, care sunt o sursă importantă de hrană și de venit pentru oameni, și-au mărit distribuția cu sute de mile ca să scape de schimbările de la latitudinile mai scăzute.

Pe lângă asta, oamenii din jurul lumii vor fi loviți de furtuni puternice și inundații cauzate de încălzirea apelor și creșterea lor. Raportul IPCC subliniază că schimbărilor astea care ar fi fost văzute ca excepții la începutul anilor 1900 vor deveni evenimente anuale pentru comunitățile de pe coastă până în 2050.

E de înțeles de ce te poți simți copleșit de veștile astea și e clar că oceanele și criosfera au deja de suferit din cauza activității umane. Dar proiecțiile mult mai extreme, într-o lume în care nu putem atinge obiectivele IPCC, pot fi totuși prevenite, conform raportului.

„Vom putea să ținem încălzirea globală sub 2 grade Celsius dacă vom lua măsuri fără precedent în toate aspectele societății, inclusiv energie, sol, ecosisteme, urbanism, infrastructură și industrie”, a concluzionat Debra Roberts, co-președinte la IPCC Working Group II, într-o declarație.

„Cu cât acționăm mai devreme, cu atât vom putea să intervenim asupra unor schimbări, să controlăm riscurile, să ne îmbunătățim viețile și să obținem sustenabilitate pentru ecosisteme și oamenii din jurul lumii în prezent și-n viitor”, a zis Roberts.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.