Ce șanse sunt ca semnăturile pentru „Fără Penali” să treacă de PSD

Probabil că ai aflat deja de pe Facebook că USR și susținătorii inițiativei au strâns peste un milion de semnături în campania „Fără Penali în funcții publice”. N-au lipsit nici momentele violente de-a lungul acestei campanii, că e periculos să te duci în primăria omului condamnat și să-i pui pe masă un teanc de semnături care, în viitor, nu i-ar mai permite să-și păstreze scaunul.

Dar de la o iscălitură și până la modificarea Constituției nu doar că e un drum lung, însă mai trece și prin curtea PSD. Am încercat să-ți răspund la toate întrebările care-ți vin în minte când te gândești la campania asta care a fost, dincolo de orice, un bun instrument de marketing pentru USR.

USR și-a propus să modifice Articolul 37 al Constituției, care enumeră condițiile pentru a fi ales în funcții publice. Spre exemplu, știai că un deputat trebuie să aibă neapărat 23 de ani, iar un senator vârsta iisusică (33)? USR vrea să mai adauge următoarea condiție: o persoană care vrea să devină primar, parlamentar sau chiar președintele României să nu aibă dreptul de a fi aleasă, adică să nu poată candida, dacă în prealabil a fost condamnată definitiv la închisoare. Atenție! Vorbim atât de închisoare cu executare, cât și cu suspendare.

Teoria juridică e clară: închisoarea cu suspendare atestă o vinovăție. Faptul că Dragnea e condamnat cu suspendare în Dosarul Referendumul nu înseamnă că e nevinovat doar pentru că n-a ajuns după gratii. El tot vinovat rămâne, numai că își ispășește pedeapsa în stare de libertate.

Când au auzit de campania USR, cei mai mulți care s-au plâns de campanie au spus că nu poți îngrădi pe viață dreptul unei persoane de a fi aleasă în funcții publice, chiar dacă a trecut prin pușcărie. Este împotriva drepturilor omului. Tocmai de aceea, inițiativa USR spune clar: interdicția se aplică până când consecințele condamnării sunt înlăturate. Probabil că fraza asta te cam bagă în ceață.

Lucrurile stau cam așa: cei mai mulți condamnați, în afara anilor de închisoare, primesc și pedepse complementare. Ca să înțelegi mai bine, hai să luăm cazul Adrian Năstase. Fostul premier a fost condamnat în 2012 la doi ani de închisoare cu executare. În plus, el a primit și o pedeapsă complementară: i s-a interzis dreptul de a alege și de a fi ales pentru o perioadă de încă doi ani după executarea pedepsei.

Așadar, din 2012 până în 2014, a executat pedeapsă propriu-zisă, iar din 2014 până în 2016 a executat și pedeapsa complementară.

Să presupunem că USR ar fi modificat Constituția în 2014: Năstase nu ar mai fi avut dreptul de a fi ales până în 2016. După 2016, putea să candideze din nou pentru un post de primar, parlamentar sau chiar președinte, deși nu cred că a depășit nici azi înfrângerea în fața lui Băsescu din 2004.

Hai să luăm un alt caz. Dragnea. Liderul PSD a fost condamnat în 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul, fără alte pedepse complementare. În cazul lui Dragnea, intervine reabilitarea de drept, care presupune ca în decurs de trei ani condamnatul (adică Dragnea) să nu mai săvârșească altă infracțiune. Deci, conform inițiativei USR, Dragnea nu ar fi avut dreptul să fie președinte al Camerei Deputaților până în 2019, iar asta doar dacă presupui că nu mai are și alte probleme penale, deși noi știm foarte bine că are.

Probabil că una dintre cele mai mari confuzii legate de campania #fărăpenali a pornit de aici, dar inițiativa vrea, de fapt, ca oamenii să poată ocupa o funcție publică doar după ce s-au curățat de păcate, au ispășit toate pedepsele și au depășit termenul de reabilitare.

Că să aibă primarii PSD ce tăia. Legea spune că fiecare listă de semnături trebuie validată de primarii din localitățile unde au fost strânse. PSD are cei mai mulți primari, care au început deja să saboteze campania Fără Penali. Dan Barna, liderul USR, s-a plâns că edilii taie semnături de pe listă, chipurile, pentru că nu s-ar distinge clar numărul apartamentului din buletin sau numărul scării de bloc. Dacă primarii PSD taie foarte multe semnături de pe listă, USR riscă să nu mai întrunească condițiile legale.

Confrom legii, sunt necesare minimum 500 000 de semnături pentru modificare Constituției, însă și mai important e al doilea criteriu: să existe cel puţin 20 000 de semnături în jumătate din judeţele ţării, adică 21 de judeţe. Gândește-te că în unele județe, USR abia a reușit să depășească pragul de 20 000. Dacă primarii PSD taie câteva sute de semnături în fiecare localitate, în unele județe USR riscă să pice sub borna de 20 000, deci toată campania ar fi compromisă.

Să presupunem că USR va trece și prin furcile caudine ale primarilor PSD. Ce urmează? Semnăturile ajung la Parlament, unde sunt înregistrate și trimise imediat la Curtea Constituțională (CCR). Magistrații CCR, în interval de o lună, verifică încă o dată listele cu semnături și analizează dacă propunerea USR nu încalcă drepturile și libertățile cetățenești. Dacă avizul CCR este pozitiv, inițiativa de revizuire a Constituției se întoarce pe masa Parlamentului, unde intră în parcursul normal al unei legi, cu o singură deosebire: dacă pentru adoptarea unei legi e nevoie de majoritate simplă (50%+1), în cazul revizuirii Constituției e nevoie de o majoritate de două treimi.

Așadar, USR ajunge din nou la mâna PSD. Va vota partidul condus de un condamnat penal un proiect care le interzice condamnaților penal să ocupe funcții publice? Greu de crezut. Cel mai probabil, inițiativa USR va ajunge în sertarele Parlamentului, unde va fi acoperită de praf.

Dar hai să gândim pozitiv. Să spunem că PSD votează alături de USR proiectul de revizuire a Constituției. Ce urmează? Se ajunge la referendum, unde e necesară o prezență la vot de minimum 30% din numărul total de votanți (peste 18 milioane). Asta ar însemna ca USR să mobilizeze la urne peste 4,5 milioane de oameni, o cifră care pare de neatins. De ce? La alegerile din 2016, PSD a luat în jur de 3,2 milioane de voturi, în timp ce USR a adunat puțin peste 600 000. PNL – 1,4 milioane, ALDE – 400 000.

Cum PSD și ALDE n-au niciun interes să mobilizeze electoratul la referendum, pentru că s-ar faulta singuri, PNL și USR ar trebuie să aducă un număr dublu de oameni la urne față de voturile primite în 2016, o misiune aproape imposibilă, dacă te gândești că electoratul rural e controlat în mare parte de PSD și că, în ciuda bulei de pe internet, mulți dintre oamenii care ies acum în Piața Victoriei, la proteste, n-au ieșit însă și la vot, la vremea în care ar fi putut face o schimbare. Poate data viitoare, dacă mai rămâne cineva în țară.