Moda festivalurilor psihedelice unde oamenii se prăjesc în ultimul hal

E 2016 și mă aflu în jungla din Costa Rica, în timp ce întunericul înghite incinta Festivalului Envision. Cârduri de petrecăreți eclectici sosesc buluc la Scena Luna. Cabina DJ-ului se află sub o construcție înaltă de zece metri, concepută ca să semene cu o molie gigantică, cu membrele întinse spre exterior, pe care rulează proiecții tehnicolor care pulsează rapid și-i dau un aspect de robot extraterestru antropomorfizat. Sub abdomenul moliei se află un DJ pe nume Shpongle care poartă o pălărie fedora cu pană și se leagănă ritmic deasupra platanelor, pe ritmurile pe care le proiectează.

Ca și cum și-ar da seama că publicul e hipnotizat de prezența moliei, unul dintre cele mai populare cântece ale lui Shpongle, „Divine Moments of Truth”, din 1998, răsare dintr-un mash-up cu drum-and-bass suprapus peste elemente vocale din ceea ce sună ca un cântăreț indian sufit. Mi-ar plăcea să cred că vorbește molia, poate datorită mantrei modulate care sună mai degrabă ca aparatul de vorbit folosit de Stephen Hawking, pe sample-ul vocal principal al melodiei, o edificare simplă și repetitivă: „DMT, DMT / DMT, DMT / do dee do DMT / LSD do DMT / LSD do DMT / I love everybody / Do de do love / Do da da de”.

Envision este unul dintre cele peste două sute de „festivaluri transformaționale” - evenimente contraculturale care se bucură de o popularitate uriașă și al căror ADN se întinde în istorie până la Burning Man și la Summer of Love - care au loc în fiecare an, în jurul lumii. Festivalurile astea, printre care Tomorrowland în Belgia, Shambhala în Canada, Transmission în Praga și Psychedelic Circus în Germania, au un spirit de construire a unei comunități, de dezvoltare personală și expresie creativă. Și, desigur, multă muzică psytrance, droguri psihedelice și, din când în când, câte un trip nasol.

Pe măsură ce cultura pop îmbrățișează cultura psihedelicelor, din ce în ce mai multe festivaluri muzicale se concentrează, mai mult ca niciodată, pe psihedelice. Într-adevăr, psihedelicele au dat naștere festivalului modern de muzică. N-ar fi existat niciun Woodstock fără LSD. Azi, cinci decenii mai târziu, în ciuda unor eforturi de a face aceste droguri să dispară, scena festivalurilor de muzică - o industrie uriașă în sine - rămâne pictată curcubeu cu halucinogene. Dacă poliția s-ar duce să caute droguri la majoritatea festivalurilor de muzică, le-ar găsi.

De exemplu, în iulie anul trecut, la festivalul Boom din Portugalia, poliția a organizat o operațiune care a durat trei luni, intitulată Luna Plină. A fost un efort care viza vânzarea de droguri la festival, despre care organizatorii mi-au spus că se întâmplă rar la evenimentele sponsorizate de corporații. Operațiunea s-ar fi soldat cu confiscarea unui corn al abundenței al tripurilor pe halucinogene, printre care 3 650 de doze de MDMA, 801 timbre cu LSD, 26 de sticle cu LSD lichid, 40 de gume de mestecat impregnate cu LSD, 216 de grame de ciuperci magice, 492 de grame de amestec DMT, 47 de doze de mescalină și 130 de grame de ketamină.

Diogo Ruivo, fondatorul Boom, a crescut în epoca petrecerilor cu lună plină din Goa, India, iar pe la 18 ani era deja DJ și producea evenimente în Europa. „Mama călătorea mult și era hipioată în anii 60-70, așa că am crescut în generația flower power, în care mulți oameni experimentau cu enteogenice”, mi-a spus Ruivo. Ruivo a creat Boom când fenomenele MDMA, LSD și ketamină care infuzau scena de petreceri din Goa era pe culmi și visa să ofere publicului de festivaluri din Europa ceva asemănător pe timp de vară.

Ce anume mână fluxul de sute de mii de oameni care călătoresc spre un câmp în fiecare an, ca să danseze, să bage acid și să învețe cum se fac colibele din stuf?

Artur Mendes, care a preluat poziția de organizator principal al Boom de la Ruivo, e cât se poate de conștient de aparenta nevoie a oamenilor de a căuta alinare de la stresul vieții lor cotidiene, dar crede că e mai degrabă vorba despre o reconectare, decât despre evadare. „Ce caută oamenii la Boom e o experiență care să-i conecteze la ceva și unii la alții. Acel ceva poate fi statul în natură, admiratul artelor și al culturii sau eforturile de sustenabilitate ecologică și ocaziile de a practica spiritualitatea pe tot parcursul festivalului”, spune Mendes.

Nu mai e nevoie să te sui într-un avion cu o destinație internațională sau să faci o excursie de la un capăt la altul al continentului doar ca să găsești un loc unde să te reîncarci după stresul existenței moderne. Popularitatea în creștere a temelor psihedelice pe scena internațională de festivaluri reflectă un trend în dezvoltare, în mod special printre tineri, în ce privește consumul de droguri psihedelice.

Maria Carmo Carvalho, care ajută la administrarea Kosmicare, un ONG fondat pentru a reduce riscurile utilizatorilor de droguri psihedelice la Boom, mi-a spus că, după părerea ei, popularitatea în creștere a drogurilor și festivalurilor psihedelice s-a născut din dezvoltarea scenei EDM în anii 2000: „Un organizator de festivaluri mi-a spus odată că viața modernă e atât de dură și cere atât de mult de la tinerii de azi, încât pentru el era un scop în sine să le asigure ocazii de a se pierde un pic, într-un mediu controlat”, spune aceasta.

Stefanie Jones, directoarea pe probleme de dezvoltare publică la Drug Policy Alliance, consideră că „se pot spune multe despre accesibilitatea psihedelicelor și a festivalurilor care, cumva, merg mână-n mână”. Jones conduce programul Petreceri Mai Sigure, care lucrează de ani de zile pentru a oferi promotorilor de petreceri principii de reducere a riscurilor și alternative de politici cu privire la droguri, la unele dintre cele mai mari festivaluri din Statele Unite, cum ar fi Electric Daisy Carnival, un festival anual din Las Vegas. „Mersul la festivaluri e o activitate care încurajează experiențele noi”, spune Jones. Și, din ce în ce mai adesea, aceste experiențe pot fi de natură psihedelică, pentru că mediul e ideal. Spectatorii de festivaluri sunt înconjurați de oameni cu valori comune, într-o atmosferă naturală, stimulentă, de multe ori de-a lungul unui weekend prelungit, care le oferă suficient timp să-și revină.

Înainte, dacă voiai să ajungi la unul dintre aceste festivaluri, chiar trebuia să-ți iei angajamentul cheltuielilor și eforturilor de a călători pe distanțe mari, dar Jones spune că în ultimii cinci ani „am asistat la o explozie de festivaluri - par să existe festivaluri anuale în toate orașele mari, pe fiecare gen muzical în parte”. Ea crede că acoperirea pozitivă în presă a așa-zisei „Renașteri psihedelice” folosită în scopuri terapeutice ar putea fi un alt factor care să explice acceptarea sporită a drogurilor printre cei care își doresc să experimenteze.

Festivalurile transformaționale par să atragă un sortiment eclectic de oameni care, în mod paradoxal, sunt atât previzibili, cât și imprevizibil, cu de toate, de la rătăcitorul desculț, care mănâncă doar batoane de cereale, până la moștenitoarea pe care o lasă o limuzină la poartă și i se cară bagajele până la cazarea ei pe modelul camping de lux. Cu toate astea, oamenii știu că indiferent de unde vin sau ce roluri joacă în viața de dincolo de porțile festivalului, dacă se plimbă pe-acolo cu vibe-uri bune și oferă darul îmbrățișărilor gratuite unor necunoscuți, se transformă pe termen scurt în recipiente de iubire abundentă și atitudini pozitive, care umplu cu disperare golul deconectării interumane care abundă în cultura dominantă.

Dar nu toate tripurile sunt idilice. Odată cu sporirea numărului de festivaluri, au apărut și mai multe ONG-uri precum Kosmicare, specializate pe reducerea de riscuri, inclusiv prin oferirea de sfaturi despre cum să te droghezi în siguranță, verificarea drogurilor și îngrijirea celor care nu se simt bine pe droguri.

O organizație cu sediul în Marea Britanie, numită the Loop, a oferit servicii de verificare a drogurilor la mai mult de șase festivaluri în vara asta, printre care Boomtown, Love Saves the Day și Bestival, unde circa opt mii de oameni au utilizat resursele lor pentru a afla cât de pure sunt drogurile pe care le-au cumpărat. E un serviciu critic, conjugat cu alte eforturi de reducere a riscurilor, cum ar fi sprijin acordat oamenilor care au tripuri nasoale din partea apropiaților lor - asta deoarece oamenii respectivi sunt adeseori prea afectați ca să mai poată spune ce au luat.

În 2012, Asociația Multidisciplinară pentru Studierea Psihedelicelor (MAPS) a lansat Proiectul Zendo, un serviciu de reducere a riscurilor provocate de psihedelice asemănător cu Kosmicare, dar cu un public mai larg. Ismail Ali, care lucrează la MAPS și e implicat în Proiectul Zendo, spune că vede generații noi de tripați la festivaluri, dintre care unii pot să intre-n belele în timp ce se prăjesc.

Ali îmi spune că, deși oamenii văd triparea pe acid la un festival drept o diversiune de la viețile lor de zi cu zi, nu-i atât de simplu. Spune că tripurile oamenilor pot să se ducă naibii uneori, pentru că sunt încorsetați mintal: „Presiunea constantă de a avea succes după jaloanele tradiționale ale vieții moderne afectează grav capacitatea unei persoane de a sărbători, de a se bucura și relaxa, iar presiunea aia se transferă în relația lor cu luatul de psihedelice la un festival, când încearcă să se mai detensioneze.”

Ca voluntar care oferă sprijin oamenilor de aceeași vârstă pe la festivaluri, am văzut cu ochii mei modul în care un trip poate provoca probleme celor care se prăjesc un pic prea tare. Am văzut oameni făcuți covrig pe ringul de dans sau rătăcind goi pe-acolo și dându-și banii unor străini. Cu toate astea, cel mai des folosit drog la festivaluri e alcoolul și se-ntâmplă să fie și cel mai problematic pentru cei care oferă asistență medicală.

Adam Aronovich, voluntar Kosmicare, spune că alcoolul e „drogul perfect” pentru genul de societate pe care-am construit-o în epoca modernă. „Le permite oamenilor să muncească de rup, la un job pe care-l detestă, timp de 50 de ore pe săptămână, cât timp au ocazia să se îmbete în weekenduri.” Poate că psihedelicele nu sunt chiar la fel de practice, spune acesta. „Experiențele sunt prea puternice, prea încărcate de sens și uneori prea incomode ca să fie repetate de cei mai mulți.”

Numărul în creștere de festivaluri muzicale inspirate de drogurile psihedelice clar se folosește de o nevoie în curs de dezvoltare de a lua o pauză de la viața normală, dar și de a pleca într-o călătorie mintală, înconjurat de oameni cu valori comune. Și cu cât vor exista mai multe festivaluri dispuse să asigure servicii de reducere a riscurilor cauzate de droguri, cum are Boom în Portugalia, cu-atât mai în siguranță vor fi oamenii ăștia, cât o ard liberi.

*Cuvântul enteogen e derivat din limba greacă și se referă la substanțe care „manifestă divinitatea interioară” sau, cu alte cuvinte, droguri care pot provoca experiențe spirituale.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.