FYI.

This story is over 5 years old.

Film

De ce merită sau nu să vezi filmul „Arrival”

„Arrival" e o harababură pentru tocilari, cu mesaj optimist în vremuri grele.

Bilă neagră: Arrival e o harababură care se vrea pentru tocilari, dar nu e suficient de inteligent

Noul film science-fiction Arrival e despre o lingvistă jucată de Amy Adams, care învață să comunice cu extratereștrii dintr-un OZN care au apărut pe Pământ fără nicio explicație. O să-ți placă în funcție de câtă răbdare ai pentru filmele care dau impresia, la început, că vor trata chestii serioase pentru adulți, dar se termină ca o postare pe Reddit.

Publicitate

Arrival are rădăcini în lumea reală și chiar îți explică instrumentele pe care le folosește – adică Amy Adams chiar ține un discurs despre pronume. După care aruncă toate astea la gunoi și se aruncă într-o harababură de nedescris.

Pe scurt, filmul începe ca un episod nerdy din Star Trek, după care schimbă canalul și se transformă în Star Wars: Episode I.

Păcat că Arrival e prea cinic în privința intelectului publicului ca să ne ceară să înțelegem limbajul extratereștrilor din film. E doar un film SF stupizel despre ființe cvadridimensionale.

- Mike Pearl

Bilă albă: Arrival înseamnă cinematografie optimistă în vremuri întunecate

Denis Villeneuve a fost mereu adeptul disconfortului brutal și și-a folosit lentila pentru a surprinde publicul cu imagini grotești și tulburătoare pe care e greu să le uiți. În Polytechnique, din 2009, care relatează atacul armat în masă de la Școala Politehnică din Montreal, în colțul unei clase era un munte de cadavre de femei. În Prisoners, din 2013, ne-a arătat fața umflată și desfigurată a lui Paul Dano. Anul trecut, în Sicario, am văzut un șir de cadavre decapitate atârnate deasupra unei străzi.

Arrival, ultimul film al realizatorului canadian în vârstă de 49 de ani, posedă și el un element de șoc: optimismul. Drama despre invazia extratereștrilor reprezintă o turnură utopică SF pe care Villeneuve a luat-o după ce a avut succes pe piețele mari nord-americane cu filmul Prisoners. Faptul că Arrival explorează cu succes teme nobile – dificultatea comunicării, cultura fricii cauzată de interacțiunea cu „ceilalți" – e o altă dovadă că Villeneuve e suficient de versatil cât să combine artificiile hollywoodiene cu subiectele serioase.

Publicitate

Citește și: Cum arată primul film românesc în care nu se mănâncă ciorbă și chiar râzi la poante

Dincolo de imaginea uimitoare și de jocul actoricesc impecabil, Arrival tratează un subiect răspândit în mai multe filme de-ale lui Villeneuve: obstacolele cu care se confruntă femeile ca să fie auzite într-o lume a bărbaților. Personajul lui Adams are o conexiune spirituală cu agenta FBI Emily Blunt din Sicario: ambele sunt apreciate pentru talentul lor înnăscut și lucrează într-un mediu predominant masculin, unde trebuie să lupte mereu ca să câștige respectul colegilor lor.

Poate că sună stupid, dar e necesar de menționat că Arrival ar putea fi un tratament temporar pentru durerea, anxietatea și paranoia cu care se confruntă în prezent Statele Unite.

Departe de violența și stridența altor filme despre invazii extraterestre, Arrival își folosește vizitorii din spațiul cosmic pentru a pune o oglindă în fața lumii și a expune diferențele ireconciliabile dintre națiunile care o compun, dar îndrăznește să sugereze că nu e chiar imposibil să ajungem la unitate pe plan global. Bineînțeles că sună naiv și departe de realitate, dar nu de asta ne place să ne uităm la filme?

- Larry Fitzmaurice

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre filme pe VICE:
Am vorbit cu regizorul român premiat la Berlin pentru un film despre incest și iubire
Ce înţeleg tinerii români despre comunism din filme?
Noul val de faianță în cinematografia românească
Filmul despre procurorul Cristian Panait, între PR și politică