Realitatea virtuală începe treptat să depășească limita aia de fantezie chiar și în țări ceva mai lente la capitolul dezvoltare precum România și să devină o parte a industriei de divertisment. Deja ai proiecte de artă cu realitate virtuală sau săli de jocuri virtuale la București, chit că o să mai treacă un timp până o să ne permitem eu sau tu să ne luăm căști acasă.
Unul din semnele cele mai bune este că, pentru prima dată, România a avut o zi axată doar pe asta la festivalul de film de la Cannes prin proiectul Romanian VR Days, care a inclus tot felul de experimente de la tururi virtuale cu Oculus Rift la documentare 360, toate făcute în România.
Videos by VICE
Proiectul a fost făcut de centrul de cercetare Cinetic, un nume de care vei auzi mai des, măcar pentru faptul că au primit o finanțare europeană de 8 milioane de euro ca să dezvolte domeniul ăsta prin șase laboratoare de realitatea virtuală, realitate augmentată sau dezvoltare cognitivă. Partea interesantă e că e făcut în cadrul UNATC, deci dacă ești masterand sau doctorand la Regie poți colabora cu ei. Dacă vrei să experimentezi și tu cu ei, îi găsești zilele astea pe la festivalul TIFF, între trei și zece iunie. Între timp, am discutat cu Ioana Mischie, coordonatorul proiectului despre viitorul VR în cinematografia română.
VICE: Pe ce se axează cercetarea voastră?
Ioana Mischie: Pe domenii ce țin de medii neconvenționale de comunicare în audio-vizual. Poate fi cercetare pe VR, pe AR, pe interactiv, important este că avem echipamente ce țin de domeniul audio-vizual și pornind de la asta ne putem extinde destul de mult.
Cu ce proiecte ați venit la Cannes?
Avem șase proiecte destul de diferite. Avem un proiect computer-generated interactiv, Quantum, este realizat de Vlad Lomnășan, care vine dintr-o zonă de animație mixată cu gaming. Avem un documentar care se numește Masacrul de la Jilava realizat de Alexandru Berceanu și designul semnat de Marius Hodea, e computer-generated și are un subiect extrem de sensibil explorat într-o manieră poetică. Avem o ficțiune, Escape, realizată de Millo Simulov, prima ficțiune românească în 360, făcută anul trecut. Și o experiență din Salina Turda care este mai degrabă un video în 360, însă partea inovatoare este că folosește o tehnică de travelling în 360.
Avem și un proiect educațional, Vezi în viitor se numește, e realizat de Lewis Smithingham, un regizor american care a colaborat cu o echipă de români. este o campanie care își propune să promoveze meserii din viitor, cum arată un doctor în 30 de ani, un proiect care va fi dus în școli pentru a prezenta copiilor cum se pot dezvolta. Avem o animație, Mr Freckles, realizată de Andrei Brovcenco, o extensie a unui film animat clasic care se adresează copiilor mici și care face parte dintr-un proiect mai amplu.
Unde pot fi vizionate aceste proiecte în România?
La centrul Cinetic din spatele Teatrului Național, trebuie doar să-ți faci o programare în avans. Toată lumea e binevenită. Sau la una din multele conferințe și evenimente în domeniu precum InfiniTIFF, How to Web, ICEE Fest, Unfinished și multe alte workshopuri.
Miza noatră pe anul acesta este să facem un masterat de realitate virtuală, am scris la el de câtva timp și l-am finalizat ca first draft. pentru a vedea dacă poate fi finanțat sau strijinit de Ministerul Educației.
Cum îi ajutați pe cei care vor să învețe sau să facă VR în România?
Mai multe. Noi încercăm să arhivăm contacte de la startup-uri din România și de la companii din afara țării și încercăm să facilităm colaborările. Nu îi putem ajuta cu bani, dar îi putem ajuta cu echipament, dacă proiectul lor se pliază pe targetul nostru. Încurajăm proiectele inovatoare care pot deveni unele de studiu pentru mediul academic. Până acum am încercat să ajutăm toți artiștii care ne-au cerut sprijinul. Probabil lucrurile vor deveni mai complicate pe măsură ce va crește cererea.
Presupun că artiștii externi trebuie să prezinte un scenariu?
Da, le cerem materiale care includ scriptul și un proiect de cercetare, pentru că ne interesează mult această continuitate, de la proiectul artistic la ce se poate îmbunătăți pentru alte posibile proiecte.
Cât de diferit este un scenariu în VR de un scenariu de film?
Cred că toată lumea care lucrează în VR își pune întrebarea asta. Nu cred că există încă un format pentru un scenariu în VR. este o perioadă de experimentare și de testare.
Cum funcționează regia în 360?
Există niște îndrumări făcute de Jessica Brillhart care e VR filmmaker la Google și un institut numit World Building în LA, dar toată lumea merge pe principiul că înveți din ceea ce faci și în felul acesta îți definești regulile.
Montajul în VR e cu totul diferit. Apoi apar foarte multe întrebări: cum dirijezi atenția userului? sau poate nu vrei să o dirijezi. Vrei să faci ceva narativ sau pur și simplu experențial. Scenariul nu contează foarte mult cum e scris, poate fi final draft sau poate fi o ciornă, important este să experimentezi tehnic.
Unul dintre proiectele Cinetic este videoclipul ăsta superb de la Golan
Vor exista modalități de a monetiza VR-ul în viitor?
Cred că da, se discută foarte mult ideea de a crea săli de cinema pentru VR în viitor fiindcă oamenii nu vor cumpăra cu toții căști.
Există și problema că nu rezistăm foarte mult în VR. Vom vedea lung metraje în VR în viitor?
E complicat, s-ar putea să vedem însă momentan partea tehnică nu permite o experiență foarte prelungită însă pe măsură ce se vor moderniza headseturile și camerele de filmare, lungimea proiectelor va crește. Momentan majoritatea proiectelor sunt scurte, sau seriale. Ideea de content episodic în VR e foarte populară.