(Alexandru Bogdan-Pitești este primul din dreapta. Fotografie de Dana Herbay, via Wikimedia Commons)
Dacă urmărești cât de cât actualitatea românească, nu poți să nu remarci că înalta noastră societate este plină de escroci. Gândește-te puțin la cercurile de putere prin care s-au învârtit unii precum Sebastian Ghiță, Dorin Cocoș sau Cristian Rizea și ai să înțelegi ce vreau să spun. Treaba asta însă nu este chiar nouă. Țepari au fost tot timpul pe meleagurile noastre, iar străinii au aflat demult că există mari șanse să rămână în fundul gol, după ce au bătut palma cu românii. Iar când țeapa asta a fost trasă în numele patriotismului, povestea este cu atât mai interesantă.
Videos by VICE
În urmă cu o sută de ani, o mare putere europeană, Germania, avea nevoie neapărat de oameni influenți din România care să convingă autoritățile și poporul român să treacă de partea sa în primul război mondial. Iar pentru a-și atinge scopurile, oamenii Kaiserului au apelat la o celebritate locală a acelor vremuri, un moșier și mare colecționar de artă, pe nume Alexandru Bogdan-Pitești, căruia i-au dat o avere pentru a construi o mașinărie de propagandă filogermană. Ulterior însă, nemții aveau să realizeze că Pitești era un mare escroc care a folosit banii doar în scopuri personale.
„Mai presus de toate era un escroc, dar un escroc grosolan şi naiv”
Istoria seacă ne spune că Bogdan-Pitești a fost poet, eseist, critic şi colecţionar de artă care s-a născut la Piteşti în 1870. Informaţile despre acest personaj sunt relativ puţine, dar destul de elocvente. Iată, spre exemplu, ce scrie despre el Mateiu Caragiale în cartea Opere (2001):
„Era un farsor destul de ieftin, dacă nu stereotip, pretinzând că e în acelaşi timp anarhist şi catolic, fanfaron de viţiu împotriva naturii, cu toate că neputincios şi infirm, amator de artă foarte îndoielnic şi defel cunoscător şi mai presus de toate escroc, dar un escroc grosolan şi naiv.”
Alte lucruri interesante despre Bogdan-Pitești găsim în cartea lui Lucian Boia, Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial.
„Farsorul” a studiat în Elveţia şi Franţa, ceea ce l-a influenţat destul de mult în tinereţe. La Paris începe să compună primele poezii care pe tot parcursul vieţii vor fi publicate doar în franceză. De aici va fi expulzat în 1894, fiind acuzat că ar fi anarhist.
Citește și: Ce nu o să înveți niciodată la școală despre Carol al II-lea pentru că ar fi prea porno
Revenit în ţară, Alexandru Bogdan-Piteşti s-a implicat în mişcarea artistică românească şi i-a încurajat pe artişti, pictori şi sculptori. I-a stimulat, le-a cumpărat o mulţime de opere, i-a invitat să lucreze în conacul său de la Vlaici. Ştefan Luchian şi Tudor Arghezi sunt cunoscuţi astăzi datorită acestuia. I-a susţinut şi încurajat pe Theodor Pallady, Camil Ressu şi Iosif Iser. Tot Pitești este fondatorul Salonului Independenţilor, după modelul Salonului Societăţii Artiştilor Independenţi din Paris.
„Firea lui adevărată era de haiduc. Jefuia și dăruia”
Alexandru Bogdan-Pitești, caricatură din Albumul meu. Sursa Paul Rezeanu, via Wikimedia Commons
În conacul de la Vlaici s-a format un fel de cenaclu în care se strângeau multe personalităţi ale artei şi culturii bucureştene. Iată ce spunea Gala Galaction despre evenimentele care aveau loc acasă la Bogdan-Piteşti:
„Domnea o libertate de spirit uluitoare…Veneau popa Auner, de la Biserica Sf.Iosif, catolic; Stock, protestant; Pişculescu, ortodox; Moşoi anarhist. Apoi Victor Eftimiu, Ion Miculescu, A. De Herz, Adrian Maniu, Han, Paciurea, Funduianu, Claudia Milian, plus o duzină de prostituate (…) Pentru a-și duce trenul de viaţă – propria avere nu ajungea – avea nevoie de bani, pe care îi lua fără prea multe scrupule, de unde se nimerea. Îi ajuta şi pe alţii, pe artişti, pe scriitori (…) firea lui adevărată era o fire de haiduc. Jefuia şi dăruia.” (Lucian Boia, Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial).
Citește și: Povestea lui Nicolae Minovici, medicul român care s-a spânzurat singur de 12 ori
Se pare că a trăit în concubinaj cu o tânără poloneză, pe care o oferea cu generozitate şi celor care îi călcau pragul casei, cum ar fi Mateiu Caragiale. Se mai spune că Pitești ar fi avut chiar și unele pasiuni homosexuale.
„Al.Bogdan-Piteşti era plămădit dintr-un aluat de contraste la care au contribuit în egală măsură geniul răului şi cel al binelui. Era în acest personaj un amestec de senior şi plebeu, de creştin şi păgân, de tiran şi revoltat, cinic şi duios, generos pe de-o parte, escroc pe de alta (…) Iubea libertatea în gradul în care ar fi putut abuza de ea şi acest om anarhic faţă de orânduielile lumeşti, nu recunoştea decât o singură ierarhie: talentul”, scrie Krikor H. Zambaccian, în cartea „Însemnările unui amator de artă.
În tot acest timp, Bogdan-Pitești a fost implicat în diverse scandaluri şi arestări, dar de fiecare dată a scăpat de acuzaţii. Totuşi va fi trimis o perioadă scurtă şi la închisoare, pentru trădare, după ce a fost implicat într-un şantaj care îl privea pe bancherul Aristide Blank.
Ce avere i-au dat germanii ca să facă propagandă pentru ei
Atunci când era întrebat de originile sale, Alexandru Bogdan-Piteşti pretindea că este descendent direct al Bogdăneştilor și purta titlul nobiliar de Principele de Vlaici. În numeroase alte ocazii s-a prezentat ca fiind fiul natural al lui Alexandru Ioan Cuza. Evident că toate astea erau simple baliverne, iar omul nu voia decât să iasă în evidență în înalta societate din București.
„La început era un filofrancez desăvârşit şi contra regelui Carol I, considerând Franţa ţara libertăţii, a Revoluţiei, a inteligenţei şi a graţiei, însă acest om de cultură şi mare admirator al Franţei devine unul dintre germanofilii notorii odată cu declanşarea Primului Război Mondial”, mai scrie Lucian Boia.
Cum se explică această schimbare cu 180 de grade a atitudinii lui Bogdan Pitești? Răspunsul poate fi găsit în banii primiți drept șpagă de la germani pentru a face propagandă Kaiserului. Piteşti a publicat și câteva articole favorabile Imperiului German în ziarul său Seara, sub semnătura Al. Dodan.
Citește și: Hitler și majoritatea naziștilor erau drogați la greu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Când a izbucnit „scandalul Gunther”, în urma căruia s-a descoperit o lista cu numele unor politicieni corupţi din România care ar fi primit bani de la nemţi, Alexandru Bogdan-Piteşti era în fruntea acesteia. Colecţionarul de la Vlaici a încasat aproximativ 840 000 de lei, o sumă foarte mare pentru vremea respectivă. Partea cu adevărat interesantă este că Pitești primise banii pentru a construi un aparat de propagandă filogermană. Mateiu Caragiale ne spune însă că suma a fost cheltuită în scopuri personale cum ar fi „cumpărarea de case, terenuri, două automobile, tablouri şi obiecte de artă”.
În 1916, când Bucureştiul a rămas sub ocupaţia germană, oficialii nemţi și-au dat seama că au fost traşi pe sfoară de către Alexandru Bogdan-Piteşti și au decis să-l aresteze pe Bogdan-Pitești. Amuzant este că omul nici măcar nu a ascuns că faptul că și-a bătut joc de germani, iar răspunsul lui dat anchetatorilor a rămas celebru pentru posteritate:
„Da, domnule ofiţer, e adevărat – sunt un escroc, dar aş vrea să știu ce v-aţi închipuit când aţi întreprins acţiunea de corupţie la noi? Aţi crezut oare că veţi putea cumpăra în România oameni cinstiţi? V-aţi înşelat amarnic, în această ţară nu puteţi cumpăra decât escroci, decât escroci ordinari ca mine.” (Ion Ghe. Duca, Memorii, 1994)
Nu pot încheia povestea lui Bogdan-Pitești fără a aminti și de altă fază rămasă celebră, cea cu „curcanul de Crăciun”. Într-un an, în Ajunul Crăciunului, lui Bogdan-Piteşti i se ceruse să facă un sacrificiu şi să aducă pentru cina festivă un curcan de la moşia sa. Castelanul de la Vlaici şi-a respectat promisiunea şi a trimis curcanul în casa lui Alexandru Macedonski. Când zburătoarea era pe masă, numai bună de a fi tăiată şi împărţită în farfuriile invitaţilor, din interiorul acesteia au căzut şi 20 de napoleoni. Era și aceasta o modalitate ironică a moşierului de a ieși în evidență, dar și de a-și ajuta prietenii.
Citește și alte articole despre istorie:
Povestea din spatele cetăților din Biblie după care Biserica a numit sexul anal și sexul oral
Tot ce trebuie să știi despre moldovenism, teoria că moldovenii nu se trag din daci
Cum se manipula pe vremea lui Țepeș, Cuza, Brâncoveanu, cu mult înainte de inventarea României TV
