Weekendul ăsta, statul rus a dat 12 avioane supersonice de atac, cu ghidare laser, pentru nişte carne de vită şi grâu din Argentina.
Nu e prima dată când o naţiune dă arme pentru mâncare, dar trocurile astea se fac, de obicei, pe plan intern şi au rolul să dezarmeze militanţii sau criminalii. Decizia ruşilor de a împărţi arme în jurul globului arată nevoia lor pentru siguranţă alimentară şi cea de a construi parteneriate non-europene, atât timp cât se confruntă cu o economie pe brânci şi embargouri în toate domeniile.
Videos by VICE
După o serie de embargouri alimentare reciproce între Rusia şi Australia, Canada, UE, Norvegia şi SUA, preţurile pe bunuri de consum au explodat în ţara lui Putin. În 2014, a crescut cu 25% costul mâncării, iar preţul hrişcăi, cel mai consumat aliment din Rusia, a crescut cu 65%. Aceste preţuri par să crească, doar când moneda naţională scade. Deşi nu credem c-o să se repete cozile la pâine din era sovietică, ruşii au început să-şi facă rezerve de hrişcă, ceea ce pune în cumpănă capacitatea Kremlinului de a asigura alimentaţia poporului.
Aproape imediat cum s-au impus embargourile de vara asta, ţările din America Latină s-au oferit să ia locul ţărilor europene şi au crescut masiv exporturile de alimente către Rusia. O istorie lungă de trocuri de alimente pentru petrol sau bunuri industriale în acea regiune a asigurat faptul că Argentina nu va avea nicio problemă să lucreze cu ruşii.
Acum un an, ruşii s-ar fi bazat pe exportul de petrol în astfel de tranzacţii. Dar, după ce-a picat preţul petrolului, Putin şi prietenii săi au ajuns să se bazeze pe sectorul de armament. Vânzările de armament rus au crescut cu 20% în ultimul an, iar cele din restul lumii au scăzut. În prezent, Rusia deţine zece dintre cele mai mari companii exportatoare de arme din lume. Tot weekendul ăsta, Putin a spus că va subvenţiona aceşti exportatori cu 108 milioane de euro, care vor fi primiţi de-a lungul a doi ani. Între producţia sporită de arme, trocul cu argentinienii şi istoria lungă a ruşilor de flexibilitate când vine vorba de vânzările de arme se pare că Moscova va apela din ce în ce mai des la trocurile de arme pe alimente, mai ales cu statele din America Latină.
În procesul de obţinere a siguranţei alimentare şi de consolidare a relaţiilor cu America Latină, ruşii le-au învineţit britanicilor un ochi prin repornirea conflictului din Insulele Falkland, un arhipelag de lângă Argentina, unde locuiesc vreo trei mii de oameni care se ocupă cu păstoritul. Argentina şi Marea Britanie se ceartă pe acest teritoriu de mai bine de un secol, care a culminat cu o invazie eşuată a Argentinei în 1982, în care au murit sute de oameni de ambele părţi şi care a lăsat câmpuri minate pe toate insulele. După ce s-a descoperit recent petrol pe insule şi s-a ţinut un referendum în 2013 (considerat irelevant de Argentina), în care numai trei cetăţeni nu au vrut să mai facă parte din UK, s-au accentuat ostilităţile din jurul acestui punct strategic din sudul Oceanului Atlantic.
Primăvara trecută, Argentina a criticat exerciţiile militare britanice din Insulele Falkland ca o provocare asupra unui terioriu uzurpat, apoi a ratat o licitaţie unde voia să procure 24 de avioane Saab Gripen dintr-o tranzacţie suedezo-braziliană. În noiembrie, parlamentarii argentinieni au trecut tacit o moţiune a reformei transportului public care obligă toate vehiculele publice din ţară să poarte un semn pe care scrie „Las Malvinas son Argentinas“ (Insulele Falkland aparţin Argentinei). Iar la începutul lunii, un diplomat argentinian i-a dat Papei cadou o carte despre pretenţia ţării asupra insulelor de Crăciun şi s-a folosit de concesiile americanilor din Cuba ca să împingă britanicii spre masa negocierilor.
Britanicii, la rândul lor, au încheiat anul prin acordarea Medaliei Sud-atlantice tuturor celor din arhipelag, ca să le recunoască lupta pentru independenţă. Au anunţat şi că vor inaugura o statuie de bronz de 62 de mii de dolari cu fostul prim-ministru Margaret Thatcher, pe zece ianuarie, pentru că ea a mobilizat britanicii să apere acele insule în 1982. Statuia va fi plasată într-o zonă centrală şi va fi monitorizată video constant împotriva oricărui vandalism argentinian sau separatist.
Acest val nou de agitaţie din jurul insulelor vine din cauza unei slăbiciuni temporare a britanicilor. Deşi ei vor să trimită un portavion imens nou în regiune, în 2020, reducerile bugetare au înjumătăţit forţele de apărare din zonă la vreo şase avioane typhoon, câteva baterii de rachete sol-aer, câteva nave şi vreo mie de soldaţi. Deşi nimeni nu se teme de o repetare a evenimentelor din 1982, poziţia fermă a politicienilor argentinieni cuplată cu avioanele ruseşti noi sugerează c-ar putea urma nişte provocări. E greu de crezut că acest lucru n-a intrat în calculele celor de la Moscova când au dat avioanele pe mâncare.
E tentant să privim vânzarea avioanelor ruseşti pentru carne de vită ca un act disperat, dar asta s-ar putea să fie un moment de geniu din partea ruşilor. Moştenirea sovietică l-a lăsat pe Putin cu un exces de maşinării de ucis şi o industrie de apărare prolifică şi el ştie că occidentul ignoră anumite părţi ale lumii, precum America Latină, care rămâne neimpresionată de poziţiile europenilor şi profită de ocazie să facă rost de marfă rusească specială. Într-o singură mişcare, Putin a scăpat de nişte echipament învechit, şi-a asigurat siguranţa alimentară, şi-a diminuat problemele economice şi a creat o problemă pentru inamicii lui, fără să ridice pumnul. Şi s-a ales şi cu un aliat nou pe parcurs. Fie că eşti de acord sau nu cu acţiunile lui, ele sunt fascinante şi, probabil, foarte frustrante pentru politicienii occidentali care se străduiesc să pună presiune pe Kremlin.
Urmăriţi-l pe Mark Hay pe Twitter.
Citeşte mai multe despre avioane:
Nu se poate face combustibil pentru avioane din apă de mare
