S-a inventat aplicația care îți arată câtă iarbă ai fumat

Dr. Adam R Winstock, fondator și director al Global Drug Survey, la Drugs Live: Procesul Ecstasy

Dacă ești consumator de droguri, probabil fumezi, înghiți, bei sau tragi pe nas diverse substanțe în scop recreațional. Statisticile spun că dacă nu iei substanțele astea în cantități idioate, probabil o să fii ok pe termen lung. Totuși, e greu să-ți dai seama ce înseamnă o cantitate idioată.

Videos by VICE

Așa că oamenii de la Global Drugs Survey vor să se ocupe exact de problema asta: reducerea efectelor negative pentru consumatorii recreaționali de droguri și alcool. Echipa a colectat informații de la o rețea imensă de consumatori de droguri și alcool din toată lumea și a creat Drugs Meter și Drinks Meter, două servicii interactive (disponibile online sau ca aplicație pe telefon) care îți pot spune cum se compară consumul tău de substanțe cu al celor din întreaga lume și te consiliază cum să iei ce-ți place să iei.

Mai au și alte caracteristici – de exemplu, îți arată cât ai cheltuit pe iarbă în ultimul an – care au scopul de a te ajuta să decizi dacă e nevoie să-ți corectezi comportamentul de consumator. Iar The High Way Code (HWC), publicat anul acesta de GDS, le spune utilizatorilor în termeni destul de clari cum să se bucure de droguri și cum să le consume în siguranță.

Am vorbit de curând cu dr. Adam R Winstock, fondator și director al GDS, despre cum reduc instrumentele organizației lui efectele negative ale consumului de droguri și alcool.

Un grafic Drugs Meter cu sfaturi pentru consumatorii de MDMA

VICE: Salut, Adam. Mai întâi, hai să vorbim despre cum se aplică abordarea ta la alcool. De ce ignoră britanicii sfaturile oficiale despre consumul de alcool?
Dr. Adam R Winstock: Nu cred că e doar o problemă a britanicilor, se întâmplă în toată lumea. Sfaturile și avertismentele promovate de stat vorbesc doar despre riscurile pe termen lung, în timp ce oamenii sunt interesați de beneficiile pe termen scurt. Avertismentele astea se bazează pe dovezi și, dacă le urmează, oamenii au mai puține șanse să dezvolte probleme de sănătate asociate cu alcoolul. Doar că mulți băutori vor să bea pe termen scurt, ca să se amețească sau să se îmbete un pic.

Instrucțiunile naționale anti-alcool sunt întocmite în așa fel încât nu lasă să se înțeleagă că e în regulă să te îmbeți din când în când și de asta nu are lumea încredere în ele. Trebuie să facem niște ghiduri mai nuanțate și realiste, să tratăm oamenii ca pe niște adulți și, în același timp, să acceptăm că alcoolul e un intoxicant legal care poate fi foarte periculos.

Cum aveți de gând să faceți asta?
Anul acesta vrem să contestăm instrucțiunile existente și să folosim opiniile experte ale oamenilor pentru a formula primul ghid despre consumul mai sigur de alcool și droguri care nu se bazează pe interdicție. Vom întreba oamenii în cadrul sondajulu GDS 2015 cât de mult au nevoie să bea sau să consume sub alte forme ca să simtă efectele și să se distreze și care sunt riscurile la diverse nivele și frecvențe de consum. Cred că majoritatea oamenilor care utilizează droguri vor fi mult mai raționali decât se așteaptă toată lumea.

Corect. Așa se explică de ce campaniile anti-drog finanțate de stat sunt atât de ineficiente.
Cred că sunt campanii foarte informative, dar ele nu sunt pentru oamenii cărora le place să ia droguri. E ca și cum ai duce un vegetarian la McDonald’s. Multe campanii guvernamentale susțin doar că drogurile sunt periculoase și nimeni n-ar trebui să le ia și ăsta e motivul pentru care sunt ilegale. Prin urmare, le e foarte dificil să aibă o conversație ca între adulți care să accepte realitatea: faptul că oamenii care iau droguri nu sunt proști în general și vor să ia droguri în scop social fără să-și facă rău intenționat sau să-i rănească pe cei din jur.

Acesta e motivul pentru care GDS e un proiect independent. Nu suntem legați de guvern, pentru că nu ne finanțează ei.

Dr Adam R Winstock

De ce nu au avut succes programele de reducere a efectelor negative ale consumului în influențarea persoanelor care iau droguri în scop recreațional?
Păi, nimănui nu-i pasă de consumatorii de droguri care o fac în scop recreațional pentru că aceștia nu comit infracțiuni și nu-și distrug viețile. Așa că aceste campanii ratează un grup imens de persoane [aproximativ 89 de procente dintre consumatorii de droguri iau substanțele la modul recreațional].

Apoi, mai sunt lipsa de fonduri și lipsa de interes. În plus, programele astea încearcă să reducă infracțiunile, incidentele fatale și răspândirea virusului HIV. Or problemele cu care se confruntă majoritatea utilizatorilor recreaționali nu sunt moartea sau HIV. Guvernul nu știe ce să-i sfătuiască pe oamenii ăștia. Îi dau înainte cu „spune nu drogurilor” în loc să-și dea seama că pot reduce riscurile semnificativ prin schimbarea comportamentului utilizatorilor.

Abstinența e inacceptabilă pentru marea majoritate, pentru care consumul de droguri nu reprezintă o problemă majoră. Sfatul nu e potrivit pentru publicul țintă, care e publicul general, și nu o mică secțiune de devianți care își distrug viețile.

Dr Adam R Winstock ne spune cum funcționează Drugs Meter.

Spui că sfaturile voastre pentru reducerea efectelor negative sunt personalizate. Cum adică?
Personalizarea se face prin Drugs Meter și Drinks Meter, mai mult decât prin informațiile generale oferite în alte părți. Nu sunt atât de naiv să cred că, pentru că GDS a produs o aplicație drăguță, oamenii o să-și modifice modul în care iau droguri. O simplă aplicație nu le poate schimba comportamentul. Le poți schimba comportamentul dacă le dai ocazia să reflecte la impactul pe care îl au substanțele asupra lor în mod personal și la cum își pot modifica în bine experiențele personale.

O caracteristică a măsurătorului care îți arată câți bani ai cheltuit pe iarbă de când ai început să fumezi

Cum funcționează mai exact?
Sunt patru bariere pe le folosim cu toții ca să ne împiedicăm să ne schimbăm comportamentul. Primul lucru pe care îl facem e să ne supraestimăm invulnerabilitatea personală în fața efectelor negative. Această barieră ne e pusă la îndoială de către aplicații, care le spun oamenilor ce impact au asupra lor istoria personală și familială, medicamentele pe care le iau și comportamentul lor de consumatori. Deci oamenii nu mai pot spune „asta nu e valabil pentru mine”, pentru că totul are legătură exact cu ei, e foarte personal.

Al doilea lucru pe care ni-l spunem e: „Da, poate că mă îmbăt în weekend, dar ce căcat, toți prietenii mei fac asta și sunt bine mersi.” Ne consolăm observând turma – dar bineînțeles că turma e foarte mică. Drugs Meter nu te compară doar cu cei 25 de prieteni ai tăi, ci cu zeci de mii de oameni din toată lumea care folosesc aceleași droguri ca tine. Acest feedback social, normativ, îi poate face pe oameni să se simtă inconfortabil. S-ar putea să realizeze că majoritatea oamenilor care iau coca nu consumă două grame de coca vineri și sâmbătă. Dacă știm ce fac alții, avem impulsul să ne schimbăm comportamentul în direcția potrivită și să procedăm mai inteligent.

A treia barieră e faptul că oamenii sunt ambivalenți – le place să se spargă. Noi credem că asta e OK, nu-i judecăm. Dar le spunem cum s-o facă mai sigur și mai eficient.

Ultima problemă e că atunci când oamenii își dau seama că își fac rău și vor să vorbească despre asta cu cineva, sunt stigmatizați. Tocmai de asta, serviciile noastre sunt anonime, independente și confidențiale.

Ai întâlnit multe provocări în munca ta, având în vedere genul de consiliere pe care o oferi?
Sincer să fiu, foarte puține. La urma urmei, nu e atât de radical ce facem. Dacă ai puțin bun simț – dacă înțelegi consumul de droguri și nu ții să le faci morală consumatorilor – nu ai de ce să te scandalizezi. Programul nostru se bazează pe modele de educație derivate din discuții ca între adulți cu persoane care analizează obiectiv informațiile.

Practic, spunem: „Hei, uite ce părere au o grămadă de oameni care iau același drog ca tine. Iar asta nu reduce plăcerea pe care o experimentează, așa că poate vrei să iei în considerare sfaturile lor.”

Deci e un program blând, e vorba de un schimb de informații. Oamenii ne dau informații și noi le oferim alte informații. E rațional, nu radical.

De ce crezi că a durat atâta timp până să se gândească cineva să creeze un program la scară largă prin care consumatorii să-și împărtășească experiențele? E o idee valoroasă și accesibilă.
Da, nu e mare lucru. Sunt mulți oameni care au tot vorbit despre asta, dar durează până când informația ajunge la persoana potrivită care să aibă poziția necesară să o implementeze. Suntem foarte norocoși că avem rețeaua globală de cercetători, parteneri media și consumatori care au ajutat acest proiect să prindă viață.

Mulțumesc, Adam.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește mai multe despre droguri:

Te poți face praf cu droguri digitale?
Confesiunile tipului care livrează droguri pentru traficanți
Iau droguri pentru că e distractiv să iei droguri
N-am nevoie de droguri, mă tripez pe lumină