Nu-mi pasă ce zice internetul, religia tot un subiect tabu a rămas în România. Mai stau câteodată și vorbesc cu prietenii mei despre cât de fain ar fi să mor acum, să ajung în Nirvana, să stau nițel p-acolo să mă vindec și apoi să mă întorc pe lumea asta sub forma unei plante. Ei aveau impresia că am să mă plictisesc la un moment dat și are să-mi treacă și faza asta cu reîncarnarea și viețile anterioare. Greșit. Dacă și tu ești pasionat de zona asta, sunt șanse mari să ajungi la terapia prin regresie hipnotică, care presupune că poți să recuperezi fragmente din viețile trăite până în prezent prin hipnoză.
Când am început să citesc prima dată despre terapia prin regresie hipnotică am fost puțin sceptică. E bine să știi că genul ăsta de terapie nu-i privită prea bine de psihologi, care o consideră o formă de pseudoștiință, iar acele amintiri reprimate ar fi niște construcții ale subconștientului tău asemănătoare viselor. Dar până la urmă rămâne la latitudinea fiecăruia să decidă ce-i face lui bine.Curioasă din fire, am apelat la un specialist, Ruxandra Bulzan, hipnoterapeut specializat în terapia prin regresie hipnotică. Am vrut să știu mai multe despre ce înseamnă reîncarnarea, cum funcționează terapia asta minune și cum pot face să ajung mai repede în Nirvana, nu de alta, dar mi-ar prinde bine o vacanță.
Am cunoscut-o pe Ruxandra într-un punct mort din viața mea. Eram cu-n picior spre ușa de biserică, mă gândeam la duminicile petrecute acolo, pe vremea copilăriei mele la sat, iar cu celălalt tatonam terenuri încă necunoscute. Țin minte și acum cum mă uitam la femeile ce stăteau aliniate să primească harul lui Dumnezeu, cum își puneau pălării pompoase sau fel și fel de cârpe care să le acopere capul. Erau cu fața la popa și cu gândul în altă parte. Se studiau între ele și-și aruncau priviri deocheate, apoi se bârfeau reciproc după slujbe. Mergeau la biserică nu să asculte, ci să fie văzute în casa Domnului, iar eu mergeam doar ca s-o fericesc pe bunica.
Terapia prin regresie hipnotică a devenit tot mai populară în România, iar o simplă căutare pe Google te umple de rezultate, cabinete și specialiști în domeniu. Contrar aparențelor, pacienții care recurg la metoda asta de hipnoză sunt oameni normali și complet sănătoși din punct de vedere mintal. Nu este ilegală, nu se practică pe alei întunecoase sau în locații dubioase, dar poate fi destul de costisitoare. O ședință de două ore depășește ușor patru sute de lei și trebuie să te duci de câteva ori ca să aibă efect.
Dacă te întrebi de ce ajung oamenii la așa ceva, Ruxandra mi-a explicat destul de clar că vor să ajungă la rădăcina problemei, să afle cu ce-au greșit în viața anterioară și cum se răsfrânge acea greșeală în viața prezentă. Alții sunt doar curioși, așa ca mine. Iar alții privesc regresia în viețile anterioare ca o modalitate de a evolua spiritual și aici vorbim de reîncarnare.
Conceptul este unul vechi, cu origini în Hinduism. Prima sa mențiune se poate găsi în textele Upanișade din anul 300 î.Hr: „La fel cum o persoană își aruncă hainele ponosite, așa și sufletul aruncă corpurile părăsite și se mută în altele noi". Doctrina reîncarnării explorează migrarea sufletului și renașterea sinelui într-un alt trup. Acolo se consideră că decizia sinelui de a se reîncarna după moarte este una conștientă și este condiționată de acțiunile și deciziile pe care acesta le-a luat în viața precedentă. Nirvana se spune că e spațiul în care sufletul ajunge după ce a părăsit această lume. Acolo poți face un popas să-ți tragi „sufletul" sau te poti întoarce imediat înapoi pe pământ.
Ruxandra mi-a explicat cum a avut primul contact cu zona asta pe la trei-patru ani: „Îmi amintesc că eram într-un loc în care nu era iarbă, ci doar pământ uscat; de jur împrejur erau diverse movile de pământ și în fața lor niste gropi mari. Era un fum gros care nu mă lăsa să văd la mare distanță și un zgomot teribil; simțeam gustul de pământ în gură și mi-era greu să respir. Eram eu, dar nu eram eu. Purtam niște haine verzi, murdare, eram mare și eram bărbat. Mă aflam într-una din gropile acelea mari. La un moment dat am simțit ca o lovitură în tâmplă și o senzație de căldură a inceput să mi se împrăștie prin tot corpul."
Ruxandra crede că e perfect normal ca un copil să-și amintească fragmente din viețile anterioare, că de multe ori sufletele se întorc în familiile lor sub formă de nou-născut. Mi-a explicat că de multe ori pacienții vor să afle unde au greșit în viața anterioară, ce datorii au de plătit în lumea asta pentru a putea trăi liniștiți. Era revoltată de asta. Practic degeaba nu mai credem în valorile Bisericii, în iadul cu foc și pucioasă plin de sufletele răniților care-au uitat să se căiască, că tot am rămas cu mentalitatea aia. Oricât de new age gândim, oricât credem c-am eliminat niște bariere din minte, tot am rămas captivi fricii.
Până la urmă cu toții căutăm într-un fel sau altul o urmă a divinității. Unii o caută într-o ceașcă de cafea, alții în pragul Bisericii, iar alții la sesiunile de yoga din timpul săptămânii. Nu stiu să-ți spun care e cea mai bună opțiune. Poate toate, poate niciuna. Alteori mai stau și mă gândesc că cine știe, poate chiar e cineva acolo sus care stă, se uită la noi și tot dă cu zarurile până când se va plictisi într-o bună zi.
