Toate scenariile prin care PSD poate să-și treacă ordonanța coruptă pentru care ai ieșit tu în stradă

De vreo două săptămâni, mulți dintre noi citim legi, ordonanțe și sesizări cum n-am făcut-o poate niciodată.

Instituțiile și oamenii pe care i-am ales să ne reprezinte și să vegheze astfel asupra binelui nostru general ne-au înșelat încrederea. La fiecare declarație sau pas pe care-l fac guvernanții, ne vine să verificăm dacă nu cumva avem un nou cuțit înfipt în spate.

Noi suspiciuni de alte posibile țepe au apărut ieri, după ce Curtea Constituțională a anunțat că a respins sesizarea Avocatului Poporului referitoare la OUG 13, aia care modifica niște prevederi din codul penal și de procedură penală. Motivul a fost că ordonanța fusese abrogată și nu a apucat să producă efecte juridice.

CCR a lăsat totul cumva în aer, adică nu știm dacă era sau nu constituțional ce a încercat Guvernul în acea seară de marți. Astfel, cel puțin în teorie, PSD ar putea să mai încerce o schemă, de data asta în Parlament: să respingă OUG 14, cea care prin care a fost abrogată OUG 13. Și încă un lucru alarmant, cred eu: Florin Iordache nu mai este la Ministerul Justiției, dar a rămas în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. De unde ar putea apăsa niște butoane, dacă ar primi ordin de sus.

E adevărat că Liviu Dragnea a spus că dorința lui este ca OUG 14 să fie aprobată de Parlament, „în cel mai scurt timp" și toată această discuție să se încheie: „Anunţ acuma că decizia mea este asta şi sper ca cei din grupurile noastre să ţină cont de decizia mea."

Deci mesajul lui ar fi că PSD nu ar vrea să bage înapoi pe ușă ce a scos pe geam. Dar nu ar fi prima dată când ne-ar minți în față. În plus, PSD-istul Șerban Nicolae, președinte al Comisiei Juridice a făcut ieri câteva valuri, după ce a spus că el nu a fost de acord cu abrogarea ordonanței 13 și a dat de înțeles că soarta OUG 14 nu e clară: „Nu, nu mi-am făcut o opinie. N-am citit textul, poate mă convinge. Dar cu certitudine va fi o dezbatere cel puțin tehnică."

Așa că are sens să-ți explic modalitățile lor „tehnice" prin care ar putea nărui într-o clipă ce au reușit cei șase sute de mii de oameni ieșiți în stradă.

În ciuda demisiei de ieri a ministrului Justiției și a mesajului transmis de Guvern că modificarea codurilor penale nu mai este motiv de urgență, în stradă încă mai e lume. Și, dacă feed-ul meu de Facebook seamănă cu al tău, și la tine curg postările de genul: „Pericolul nu a trecut! Parlamentul poate respinge OUG 14!." Deși sună cumva apocaliptic, este adevărat, Parlamentul poate respinge ordonanța pe care a dat-o Guvernul Grindeanu ca să abroge modificările din OUG 13.

Ai răbdare cu mine, știu că sună complicat, dar e important să înțelegi. Și nu vei mai fi un ignorant, așa cum te-a făcut Gabriela Firea.

În primul rând, trebuie să știi că orice ordonanță trebuie să treacă, la un moment dat, prin Parlament. Așa spune Constituția României. Astfel, o ordonanță de urgență intră „în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României."

Astfel, în momentul de față, și OUG 13 și OUG 14 sunt în Parlament, la Comisia Juridică a Senatului.

„Deși ordonanța 13 a fost abrogată, ea își urmează parcursul legislativ până la respingerea unei legi, de respingere sau de adoptare. OUG 13 este acum la Comisia Juridică la Senat, OUG 14 e în aceeași situație. Prima Cameră sesizată pentru toate reglementările care au legătură cu partea juridică, cu excepția legilor care privesc organizarea magistraturii, au în traseul legislativ prima cameră sesizată Senatul și cameră decizională - Camera Deputaților", mi-a explicat deputatul PNL Gabriel Andronache, membru în Comisia Juridică.

Tot din Constituție aflăm că, dacă prima cameră sesizată nu se pronunță în cel mult 30 de zile, ordonanța e considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere, care decide, de asemenea, în procedură de urgență.

O variantă vehiculată este că, dacă PSD într-adevăr are astfel de planuri, nu le va pune acum în aplicare, pe ideea că și-ar da (și mai rău) foc la valiză dacă s-ar grăbi să respingă ordonanța 14 în această perioadă tensionată. Astfel, este de așteptat să tragă de timp până când subiectul nu mai este atât de fierbinte.

Și au toate pârghiile să lungească treaba. Asta pentru că urgența cerută de Constituție nu e ce îți imaginezi tu. Și, uneori, 30 de zile nu înseamnă 30 de zile.

„Treizeci de zile la Senat nu se calculează pe zile calendaristice, ca la Camera Deputaților, ci înseamnă 30 de zile de ședință plen sau de comisie. Adică zece săptămâni. Asta e foarte important. Procedura este îndelungată la prima cameră sesizată", m-a luminat Andronache.

Dar să zicem că îl credem pe senatorul Șerban Nicolae, care a spus că un raport final pe OUG 14 va fi gata pe 21 februarie și că ulterior va fi trimis la Camera Deputaților.

După ce ajunge la a doua cameră, lucrurile se pot tărăgăna însă și mai mult: „Aici, practic, nu există niciun termen. Comisia Juridică primește un termen, dar nu există nicio sancțiune dacă nu îl respectă. Există la comisie și ordonanțe din anul 2006", mi-a spus Andronache.

Singura soluție ca lucrurile să se tranșeze mai rapid ar mai fi ca un grup parlamentar să ceară introducerea pe ordinea de zi fără raportul Comisiei, ca o sancțiune a faptului că nu a fost trimis raportul.

„Dar, cum CCR ne tot spune: majoritatea decide și opoziția doar se exprimă", mi-a spus Andronache.

Și încă un detaliu important: majoritatea are doi pioni importanți - șefii PSD ai Comisiilor juridice din Parlament.

Bun, să zicem că PSD așteaptă cât așteaptă și decide, într-un final, să dea lovitura mult așteptată. Cum o pot aplica?

Ieri, înainte ca CCR să delibereze, a existat o ședință în care fiecare parte și-a spus punctul de vedere. A fost acolo și un reprezentant al Parchetului General, care a spus așa: „Este suficient ca OUG 14 să fie respinsă de Parlament pentru ca OUG 13 să intre în vigoare." Acesta a citat un articol din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, potrivit căruia „abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial".

Totul bine până aici. Doar că articolul continuă: „Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzute norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament." Și în această categorie se încadrează și OUG 14. Iar asta înseamnă că Parlamentul nu ar încălca legea dacă ar respinge ordonanța OUG 14, prin care se abrogă OUG 13.

De altfel, încă de la începutul acestei săptămâni, Direcția Juridică a CSM a atras atenția că o eventuală respingere a OUG 14 în Parlament, OUG 13, prin care se se modificau codurile penale va intra în vigoare.

Dar hai să vedem cum.

Lucrurile nu sunt chiar floare la ureche pentru PSD. Asta pentru că, tot Constituția ne luminează,  „ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege".

Iar legile ajung la președintele statului pentru promulgare și, în cazul în care nu este de acord cu unele dintre prevederile ei, o poate întoarce Parlamentului.

„Dacă Parlamentul respinge ordonanța, atunci trebuie ținut seama că proiectul de lege de respingere nu va produce efecte imediate la data exprimării votului, ci numai de la data publicării în Monitorul Oficial, dispusă de Președintele României care primește proiectul de lege pentru a-l promulga prin decret", a explicat judecătorul Cristi Dănileț pe blogul său.

Singura problemă: președintele poate trimite legea la Parlament o singură dată, a doua oară este obligat să o promulge, chiar dacă modificările cerute de el au fost făcute sau nu.

Bun, și ce se întâmplă, în acest caz, cu OUG 13? Învie pe loc, intră în vigoare?

„Da. Dacă apucă să intre în vigoare legea de respingere a OUG 14, OUG 13 revine în forță, potrivit articolului 64 aliniatul 3 teza finală din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, care spune că „abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial", dar „fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzute norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament." Intră fix la excepții. Astfel, OUG 13 intră în corpul legislativ, rămâne ordonanță, pentru că iese din peisaj ordonanața 14, care o abroga. Și Parlamentul poate reveni ulterior, să spună prin lege, „da, domne, se respinge". Dar ea își va fi făcut efectele și după un minut în vigoare! Și, fiind în penal, la revedere!", mi-a explicat avocata Elenina Nicuț.

Varianta asta mi-a fost confirmată și de Andronache: „Intră imediat în vigoare, potrivit acestui articol 64 din Legea 24/2000. Nu urmează traseul unei legi de respingere, ea rămâne ordonanță."

Președintele (și nu numai el) mai are o pârghie, și anume ca, înainte să promulge legea de respingere a OUG 14, să o atace la CCR.

„Orice lege de respingere trebuie promulgată, nu are cum să intre în vigoare odată cu adoptarea ei în Parlament, ci numai după promulgarea de către președintele statului. O poate trimite spre reexaminare sau o poate ataca la CCR", mi-a spus Andronache.

Dar asta este cu dublu tăiș pentru că, evident, CCR o poate declara constituțională și se duce totul pe apa sâmbetei. Așadar, riscant.

„Exceptând vicii legate de procedură parlamentară, nu văd niciun argument de neconstituționalitate a unei eventuale legi de respingere a OUG 14. Cel mult se va câștiga timp cu chestia asta, dar rezultatul este inevitabil. Mai ales că OUG 14 e făcută cu picioarele", mi-a spus Nicuț.

La momentul la care scriu acest text, pe rolul instanțelor de judecată se află poate sute de procese pe neglijență și abuz în serviciu. Oricând un astfel de inculpat ar putea ridica o excepție de neconstituționalitate la CCR.

De asemenea, o pot face și condamnații definitiv, cerând într-o procedură nouă aplicarea legii penale mai favorabile.

„E absolut fezabil. Eu am luat la mână portalul instanțelor și am descoperit o situație de condamnare definitivă în 19 ianuarie anul ăsta, la Curtea de Apel București, și pe urmă s-au dus pe 1 februarie, deci după ce a apărut ordonanța 13, și au introdus cerere pentru aplicarea legii penale mai favorabile. Eu nu am găsit altă lege penală mai favorabilă în intervalul ăsta decât OUG 13. Am uitat să spun, era condamnare pentru abuz în serviciu, abuz cu folos. Avem articole în Codul Penal privind modul de aplicare a legii penale mai favorabile, deci și condamnații definitivi, cu o condamnare activă, cu executare, cu suspendare, nu contează, ei cu siguranță au interesul să introducă o astfel de cerere", mi-a spus Nicuț.

Bun, interesul există. Dar avem motive să credem că o atacare la CCR a ordonanței 14 s-ar termina cu o decizie de neconstituționalitate?

„Atacarea ordonanței 14 la CCR ar putea duce la o decizie de neconstituționalitate. Indiferent de consecințele juridice ale deciziei ar fi și un motiv plauzibil pentru Parlament să o respingă, dacă încă nu s-a încheiat procedura parlamentară"", mi-a explicat avocata Diana Olivia Hatneanu.

De altfel, după cum s-a scris deja, OUG 14 conține o posibilă scăpare sau capcană intenționată, și anume o prevedere despre care Curtea Constituțională a spus în trecut că încalcă Legea fundamentală. Motiv suficient pentru o decizie de neconstituționalitate.

Efectul: OUG 13 ar reintra în vigoare.

„Există jurisprudența Curții Constituționale în care se spune că dacă se declară neconstituțională norma abrogatoare, cum este OUG 14, atunci revine în efecte legea abrogată. Ca să vă dau un exemplu concret de când s-a mai întâmplat așa, a fost decizia pe insultă și calomnie, când au declarat neconstituțională legea de abrogare a acelor două articole din Codul Penal. Și ele au revenit. La fel, OUG 13 ar reveni în forță, să spun așa. Efectele se produc de la data publicării deciziei de neconstituționalitate a ordonanței 14 în Monitorul Oficial", mi-a explicat Nicuț.

Astfel, orice acuzat sau condamnat pentru abuz în serviciu ar putea cere în instanță aplicarea legii penale mai favorabile. Dacă va primi ce va cere, va rămâne la latitudinea fiecărei instanțe de judecată.

„În cazul în care OUG 14 e declarată neconstituțională, va fi în interesul inculpaților/condamnaților pentru infracțiunile modificate sau abrogate de OUG 13 să considere că aceasta din urmă își produce efectele și vor cere în instanță aplicarea legii penale mai favorabile. Instanțele vor fi cele care vor decide, de la caz la caz. Dacă se contrazic și apare jurisprudența contrară, Înalta Curte de Casație și Justiție are mecanismele pentru a clarifica situația și legea aplicabilă", mi-a explicat și Hatneanu.

Știu, toate variantele astea nu sună deloc bine și rămânem cu speranța că nu vor depăși stadiul de ipoteze.  Singura soluție e să stai în continuare cu ochii pe PSD. Spre deosebire de o ordonanță în miez de noapte, variantele de mai sus măcar lasă loc de contraatac și ar fi timp ca Piața Victoriei să se umple din nou.