Ucraina a pus pe lista neagră cea mai populară rețea socială, Vkontakte, și provider-ul de e-mail Mail.ru, doar pentru că sunt companii rusești. Președintele Petro Poroshenko a updatat lista oficială de sancțiuni și le-a interzis la peste patru sute de companii să facă afaceri timp de trei ani în Ucraina.
„Guvernul a zis că sancțiunile au scopul de a proteja țara de companiile ale căror activități amenință informația și siguranța cibernetică a Ucrainei”, conform unui raport Reuters.
Videos by VICE
Tanya Cooper, analistă la Human Rights Watch, a declarat pentru Motherboard că „scopul oficial e de a împiedica companiile rusești să profite de pe urma Ucrainei și să scoată bani din țară, dar și de a proteja țara de propaganda rusească”.
Dar a criticat gestul, pentru că restricționarea dreptului populației de a alege sursa de informații preferată nu e conform standardelor democratice internaționale.
Citește și: Am vorbit cu românce care pun fotografii nud cu ele pe Facebook despre cum luptă cu cenzura
Dorința guvernului ucrainean de a limita influența rusească are mult sens, având în vedere tensiunile dintre cele două țări. Dar blocarea accesului ucrainenilor la rețeaua socială Vkontakte și alte site-uri ridică întrebări despre cenzură și plasează Ucraina între țări ca Turcia și China.
Evident că gestul i-a înfuriat pe unii utilizatori ai rețelelor sociale din Ucraina. Analistul Kantar a zis că Vkontakte e al treilea cel mai vizitat site după Google și YouTube. Nu a fost clar imediat cum vor fi banate site-urile din punct de vedere tehnic. Cele mai recente rapoarte sugerează că site-urile afectate sunt în continuare accesibile online.
„Milioane de ucraineni sunt afectați de această interdicție”, a zis Cooper. „Președintele a ignorat pe față interesul publicului și a ales o mișcare politică ușoară și expeditivă.”
Citește și: Tipii ăștia luptă cu cenzura Facebook-ului prin 400 de sfârcuri luminoase
Reacțiile au variat de la furie la amuzament. Kateryna Kruk, o activistă pentru drepturile civile din Kiev, a postat pe Twitter că securitatea e importantă, dar mișcarea va avea reacții adverse puternice, iar alții au glumit că elevii vor face revoluție. Pentru că influența rusă nu e deloc populară în Ucraina, unii au considerat mișcarea binevenită. Centrul Media de Criză al Ucrainei l-a citat pe fondatorul unei emisiuni TV anti-propagandă, StopFake, care a zis că mișcarea președintelui a fost cea mai mare contribuție la protecția informației și suveranitatea Ucrainei din toate timpurile. A fost citat și un alt expert, care a zis că, deși amenințarea e reală, decretul n-a fost reacția corectă.
Într-adevăr, jurnalistul BBC World Patrick Jackson, a notat că, „dacă vreau propagandă rusească despre Ucraina de Est sau Crimeea, o găsesc la fel de ușor pe Facebook ca și pe Vkontakte.”
Lista de sancțiuni a inclus și firma de securitate Kaspersky, care are sediul în Moscova – și se află în prezent sub investigația autorităților americane. Compania de securitate a fost nevoită să se apere în mai multe rânduri de acuzațiile că ar fi amestecată în politica rusească, deși a colaborat de mai multe ori cu Interpolul și Europolul pentru prinderea unor infractori ruși.