Tech

Un neurolog a aflat ce se întâmplă cu creierele noastre când murim

Dacă ai fi fost mai atent la serialul The Simpsons acum 18 ani, nu te-ar mai fi șocat alegerea lui Donald Trump ca președinte. Iar dacă neurologul german Jens Dreier s-ar fi uitat suficient de atent la Star Trek: The Next Generation, ar fi știut deja rezultatul cercetărilor lui revoluționare, pe care serialul l-a prezis acum treizeci de ani.

Dreier lucrează la spitalul Charité din Berlin, unul dintre cele mai mari spitale universitare din Germania. În luna februarie, cercetătorul în vârstă de 52 de ani și colegul său, Jon Hartings, au publicat un studiu care detaliază ce se întâmplă cu creierul nostru în momentul morții. Descrie cum neuronii creierului transmit semnale electrice intense pentru ultima oară înainte să moară. Deși acest fenomen, cunoscut în comunitatea medicală drept tsunami în creier, a fost constatat anterior doar la animale, Dreier și Hartings au reușit să arate că se întâmplă și la oameni. Munca lor sugerează că, în anumite circumstanțe, procesul poate fi oprit complet, dacă i se furnizează creierului suficient oxigen înainte de distrugerea celulelor.

Videos by VICE

La scurt timp după descoperire, cei doi cercetători au aflat că un episod din Star Trek din 1988, în care doctorul Beverly Crusher încearcă s-o reînvie pe locotenenta Tasha Yar, descrie exact procesul pe care neurologii au încercat să-l înțeleagă timp de ani de zile. Am vorbit cu Dreier despre descoperirea lor și despre cum te simți atunci când un serial a descoperit ceva cu trei decenii înaintea ta.

VICE: Cum studiați creierul unui pacient pe moarte?
Jens:
Monitorizăm pacienții de la terapie intensivă ca să verificăm dacă riscă să aibă un atac cerebral. Prin utilizarea neuro-monitorizării moderne, care poate înregistra cu mare precizie activitatea creierului, vedem exact ce se întâmplă în punctul morții în creierele pacienților care, din păcate, nu supraviețuiesc.

Ce se întâmplă, mai exact?
La aproximativ treizeci de secunde după ce intrăm în stop cardiac, corpurile noastre încearcă să salveze energie și închid toate celulele nervoase. Dar odată ce devenim aproape în întregime non-funcționali, celulele noastre ies din starea lor inhibată și eliberează toată energia stocată, care transmite unde prin creier.

Ăsta e tsunami-ul în creier?
Da. Acest val inițial de energie electromagnetică face celulele din creier să se descompună. De când am început să studiem acest fenomen, în 1993, scopul nostru a fost fie să împiedicăm să se întâmple asta, fie să încetinim procesul, pentru ca pacientul să poată fi tratat. Dar, din păcate, mereu apar complicații care ne fac munca dificilă.

Cum ați găsit episodul din Star Trek care a prezis chestia asta acum treizeci de ani?
Colegul meu, Jon Hartings, mi-a atras atenția după ce a văzut scena și și-a dat seama cât de similar e cu ce facem noi. Cred că, în vremea respectivă, creatorii Star Trek au găsit niște cercetări care detaliau acest proces despre creierul animalelor. Prima persoană care a cercetat aceste unde ale creierului a fost un neurofiziolog brazilian care a făcut studii pe iepuri în 1940. Noi n-am făcut decât să arătăm că se întâmplă același lucru și la oameni. A durat atât de mult pentru că cercetarea medicală, în general, e un proces incredibil de lent.

Te-a deranjat că Star Trek a ajuns la concluzia asta înaintea ta?
Nu. Procesul din Star Trek nu e foarte detaliat, dar expune destul de clar principiul general. Cercetarea noastră e importantă pentru că nu arătăm doar că procesul are loc, ci și că îl putem stopa.

Îți poți folosi cercetarea ca să explici experiențele în care oamenii se întorc din lumea cealaltă?
E foarte posibil ca activitatea intensă din creier să-i facă pe oameni să vadă o lumină puternică sau un tunel cu lumină la capăt. Dacă persoana e adusă înapoi înainte să se distrugă celulele, e foarte posibil ca ei să-și amintească ce au văzut. Dar nu cred că va ști vreunul dintre noi până nu trecem personal prin asta.

Ești fascinat de moarte?
Cu cât o studiez mai mult, cu atât am realizat că nu vorbim suficient despre asta, ca societate. De multe ori, oamenii nu sunt pregătiți când pierd pe cineva drag. E un proces de bază al vieții umane și poate fi chiar o experiență pozitivă.

Articol publicat inițial de VICE DE.

https://www.facebook.com/viceromania/