Un taximetrist bucureștean mi-a dat un pumn în gură și m-a dat cu capul de asfalt

De cinci ani nu mai locuiesc în țară. Am stat în Londra și în prezent locuiesc la Berlin. Am călătorit în țări considerate destul de periculoase pentru femei, ca Maroc, Thailanda și Cambodgia, dar niciodată n-am fost agresată, nici măcar atunci când ieșeam singură.

Marți la unu noaptea am plecat singură spre casă, din clubul Control. Am luat primul taxi care mi-a ieșit în cale, de pe Calea Victoriei, fără să mă uit de la ce firmă este, fiind obișnuită cu Berlinul, unde toate taxiurile sunt la fel. M-am așezat pe bancheta din spate, în diagonală fața de șofer. Băusem patru pahare de vin, dar nu era prima dată în viața mea când făceam asta și de fiecare dată am fost conștientă de ceea ce fac. Știu că la noi lumea consideră că e anormal să fii fată și să bei, dar mi s-ar fi părut imprudent din partea mea să mă duc acasă pe jos, nu să iau taxiul. Tot drumul nu m-am uitat deloc la fața șoferului și nici n-am vorbit cu el, am privit pe geam.

Nu s-a întâmplat nimic suspect, până când a oprit pe o stradă necunoscută mie, cu un singur bec. I-am spus că nu stau aici și n-am vrut să cobor. El tăcea din gură și nu schița nimic. Atunci i-am zis că i-am luat numărul și că-l reclam dacă nu mă duce acasă, pentru că știam că asta îi determină pe taximetriștii din București să se răzgândească, atunci când insistă cu ceva anume. Cam asta a fost tot ce am apucat să zic, restul s-a întâmplat într-un flash.

A coborât din taxi instant, a deschis ușa din spate, m-a târât afară de gât, pe care mi-a și lăsat urme, mi-a tras un pumn în gură și m-a dat cu capul de asfalt. Nu știu cât timp am fost inconștientă. Când m-am trezit, mașina plecase. În stare de șoc, nu simțeam durere și nici nu mi-am dat seama ca sunt lovită. Sughițam și așteptam să iasă cineva dintr-o curte, dar nu ieșea nimeni. Telefonul era aruncat la câțiva metri și am folosit GPS-ul ca să găsesc drumul spre casă, pe care l-am făcut plângând. Eram la câteva străzi de locuința mea din Militari.

Când am ajuns acasă și părinții au văzut că-mi curge sânge din cap, au chemat salvarea și politia (secția 21), care a întocmit procesul verbal. M-au intrebat dacă l-am provocat, dacă am vomitat în mașină și dacă am stat lângă el în față, de parcă dacă aș fi făcut una dintre astea, violența șoferului ar fi fost îndreptățită. Apoi am fost dusă la urgențe, la Spitalul Universitar. Am stat acolo de la două jumate noaptea, până la zece jumătate dimineața. Nu am dormit, am făcut toate testele care se fac în caz de agresiune: de sânge, electrocardiogramă, ecografie, radiografie, tomograf. A trebuit să dau cu subsemnatul că refuz controlul neurochirurgului, pe care nu îl refuzam, numai că nu mai puteam să îl aștept pe holurile spitalului, să vină la muncă. Eram super obosită. Nu m-a tratat nimeni ca pe un om ce tocmai fusese agresat, din contră, m-au pus să mă plimb singură prin tot spitalul, din ușă în ușă, ca să-mi fac testele alea. Noroc cu paznicul, căruia i-a fost milă de mine și m-a direcționat pe-acolo.

Ieri am depus plângere penală, dar mi s-a sugerat ca nu se pot face prea multe, dacă nu am luat taxiul la comandă și fără să am datele de identificare ale mașinii. Eu credeam că toate mașinile de taxi au GPS pe ele și era de ajuns să sune la firme ca să găsească cursa din seara respectivă. Dar polițistul mi-a spus: „Companiile de taxi nu dau informații, dacă nu ai făcut comandă." Dacă era fiica președintelui, probabil dădeau.

Din fericire am doar o traumă minoră craniană si buza spartă, dar asemenea oameni ar trebui scoși din circulație. Am hotărât să scriu ce-am pățit nu pentru mine, ci pentru voi, cei care locuiți în București. Nu este normal să se întâmple asta într-o țară care pretinde a fi civilizată. Faptul că ai băut niște vin sau că porți o fustă scurtă nu ar trebui să fie o scuză pentru a fi agresat. Nu e normal ca femeie să trăiești zilnic cu frica de a fi agresată. Un taxi ar trebui să fie un simbol al încrederii, ar trebui să te facă să te simți în siguranță, altfel mai bine faci autostopul. Un șofer de taxi care reacționează așa violent nu este la primul act de felul ăsta și nici la ultimul. Din păcate, urmatoarea victimă s-ar putea să nu fie așa de norocoasă ca mine și să se ridice de jos. Să le facă naibii șoferilor teste psihologice la angajare.

VICE a cerut și părearea oficială a avocatului în drept penal Cecilia Tamaș, vizavi de declarația polițistului, că nu se primesc informații de la companiile de taxi, dacă mașina a fost luată de pe stradă și nu la comandă: „Există mijloace de a face probațiune, chiar dacă ea nu știe numărul mașinii și nu poate indentifica șoferul. Există camere de luat vederi la intersecții, foarte multe sunt la 360 de grade și nu se văd. Pot fi identificați martori. Deci se poate face o anchetă, chiar dacă ea a fost sub influența alcoolului. În principiul penal este foarte important că a depus plângere, asta ar trebui să demareze ancheta. Că nu se dorește, din partea organelor și te pun în situații jenante, în care sugerează că vina ar fi a ta, asta este altceva. Declarația polițistului este doar un comentariu răutăcios al unui functionar public cu statut special, care dacă nu își îndeplinește atribuțiile de serviciu, poate fi tras la răspundere disciplinară - sesizarea superiorului". Am sunat și la Secția 21, unde am fost asigurați că „Poliția face tot posibilul să soluționeze cazul". (Ioana Moldoveanu)

Mai citește despre agresiuni:

Era să iau bătaie de la angajații RMGC
Pensionarii au făcut pogo cu mine la protestul Antena 3
Lasă-ți drepturile la intrare, dacă ajungi la secție