psihologie

Oamenii cărora cumpărăturile online le distrug viețile

Există o diferență între pasiunea pentru cumpărături și nevoia patologică de a cumpăra. Ultima e în creștere și e la fel de gravă ca orice altă dependență, conform experților.
dependenta de cumparaturi e reala
Fotografie de Daniel Leal-Olivas/AFP

Viața Juliei devenise un calvar. Pe lângă faptul că i se destrăma căsnicia, tânăra de 33 de ani avea și doi gemeni, un tată bolnav și un job foarte stresant la un ziar falimentar. Așa că a folosit shopping-ul online ca pe o evadare din realitate.

„Mi-au plăcut mereu hainele. Și mă relaxa să mă concentrez pe vânarea unor haine mișto la prețuri reduse. Dar, în scurt timp, mi-am dat seama că făceam treaba asta zi și noapte. Când am încercat să renunț, m-a apucat agitația. Intram iar online câteva minute mai târziu.”

Publicitate

Julia a ajuns să stea pe internet opt ore pe zi, să caute produse și să le adauge în coș. La început, făcea asta când avea niște timp liber, dar apoi a ajuns să îi ocupe tot timpul. Făcea cumpărături și în timpul ședințelor de la job, și când ieșea cu gemenii în parc. Într-o zi, a fost atât de concentrată pe cumpărături, încât nu a fost atentă când fetița ei a căzut din leagăn. A ridicat-o o altă mamă. „M-am simțit oribil”, a zis ea.

De fapt, nu o interesau atât cumpărăturile, cât să evadeze din propria minte. Și, deși n-avea deloc nevoie de datoriile pe care și le-a făcut, mai nasol a fost impactul pe care l-a avut obsesia asta asupra sănătății ei mintale. Știa că lucrurile materiale nu contează, dar nu se putea abține să nu le adauge în coș, așa că se simțea vinovată încontinuu. „Mereu avusesem impresia că sunt inteligentă și interesantă, dar uite că nu eram, pentru că eram obsedată de obiecte. Am ajuns să mă urăsc din cauza asta.”

Facem glume despre cum băgăm produse în coșul de cumpărături ca disperații și ne înglodăm în datorii, internetul e plin de meme despre asta. Dar obsesia asta chiar îți poate distruge viața. Iar normalizarea unui lucru atât de grav e periculoasă.

Problema Juliei are și un nume: Buying-Shopping Disorder (BSD). Studiile spun că 4,9 la sută din populație suferă de asta, dar mulți încearcă să nege problema, a zis dr. Mike Kyrios, director la Institutul Universității Flinders pentru Sănătate Mintală. „Noi, doctorii, vedem clar cum această compulsie le distruge viața și relațiile atâtor persoane. Nu poți spune că nu e o tulburare mintală. Și cred că era rețelelor sociale, în care influencerii promovează încontinuu produse, înrăutățește lucrurile”, a zis el.

Publicitate

Cele mai afectate sunt tinerele, a zis dr. Kyrios. Dar tulburarea a început să afecteze oameni tot mai diverși. Se bazează pe faptul că shopping-ul îți dă un fel de confort emoțional, cât și pe teama că dacă nu cumperi ceva la ofertă, ratezi o oportunitate. Dacă mai ai și stima de sine scăzută sau suferi de anxietate sau depresie, e foarte greu să îți controlezi această pornire.

BSD nu e inclusă în lista internațională a tulburărilor mintale, deși s-a vorbit mult despre ea în ultima vreme. Cu alte cuvinte, nu are istorie în literatura medicală și din cauza asta nu e studiată suficient. Dr. Kyrios și colegii lui din Australia și Germania au dezvoltat niște criterii de diagnosticare numite Scara Shopping-ului Excesiv, ca să schimbe situația. Scara se bazează pe informații extrase de la 358 de participanți la un studiu și pe niște cercetări efectuate în 1990. În 2007, s-au publicat niște cercetări semnificative pe subiect, efectuate de Donald W. Black, profesor de psihiatrie la Universitatea din Iowa. Black scrie că shopping-ul patologic tinde să distrugă familii, iar familiile respective au tot felul de dependențe și tulburări mintale. El a identificat patru faze distincte ale shoppingului compulsiv.

În prima fază, persoana are tot felul de gânduri și preocupări legate de shopping. A doua fază implică pregătirea, adică decizii legate de cumpărături: unde, când. A treia fază e chiar experiența de shopping, care poate fi intensă și palpitantă, aproape la fel de mult ca sexul. Iar a patra fază e „cea în care persoana e total dezamăgită de ea însăși”, spune dr. Black.

Publicitate

Gemma, o scriitoare de 36 de ani din Statele Unite, spune că simte că intră într-o transă. Își cumpără încă o rochie, deși are 25 acasă, după care nu mai are bani să meargă la doctor sau să cumpere mâncare. „Efectiv nu îmi văd prioritățile, am o ceață pe creier, mai ales atunci când sunt vulnerabilă emoțional”, a zis ea. Gemma suferă și de tulburare bipolară și cheltuie cel mai mult când intră în faza de manie.

Se întâmplă adesea ca BSD să însoțească alte tulburări mintale. În 1994, cercetătorii au intervievat 20 de persoane care făceau shopping impulsiv și au descoperit că 19 dintre ele erau diagnosticate cu diverse alte tulburări, de anxietate sau alimentare. Un studiu italian din 2012 a asociat shopping-ul excesiv cu anxietatea, disfuncții obsesiv-compulsive, depresie, psihoze și stimă de sine scăzută. Julia suferise din copilărie de tulburări alimentare și avea gânduri obsesive despre boli fatale. „Am găsit o cale de scăpare din mintea mea prin obsesia asta”, a zis ea.

Kyrios și echipa lui vor propune criteriile lor de diagnostic luna viitoare și speră că vor reuși să contribuie la eforturile de cercetare a acestei tulburări. Deocamdată, nu există medicamente care să trateze dependența de cumpărături.

Gemma merge la întâlniri cu alte persoane care s-au înglodat în datorii din cauza cumpărăturilor compulsive. „Simt că mă ajută mult. Pot suna oricând pe cineva când simt nevoia să fac cumpărături, iar discuția mă liniștește.”

Julia a avut norocul să găsească un psiholog cu care s-a simțit confortabil din prima și a lucrat timp de șase luni la gestionarea anxietății. A crescut și doza de anxiolitice, la sfatul unui psihiatru. „Toate astea m-au ajutat. Apoi am reușit s-o las mai moale cu shopping-ul, dar mi-am promis că voi rămâne mereu în stare de alertă la orice lucru care mă poate face dependentă. A fost un șoc pentru mine să văd cât de ușor pot cădea într-o astfel de capcană”, a zis ea.