Scandalurile astea din 2021 îți arată cât de absurdă a fost România în ultimul an

A devenit deja o tradiție ca la finalul fiecărui an să trec în revistă scandalurile de pe netul românesc, așa că nu aveam cum să fac o excepție pentru 2021. Material e suficient, pentru că anul ăsta, mai mult ca oricând, am stat lipiți de ecrane cu popcorn în față ca să urmărim cine-și mai aruncă săgeți veninoase.

Am avut de toate în 2021 – politică cât cuprinde, alarme de la Ro-Alert, anticomunism pe pâine, răsturnări de situație, orgolii și țâfne, cultură, religie, sport, polițiști, ce să mai, un meniu complet. Să fac o astfel de selecție a fost complicat și trebuie să spun că am încercat să las politica pentru alți colegi de la VICE. Nu am putut să o evit însă de tot.

Anul a debutat în forță după ce Mircea Cărtărescu a fost apostrofat de Olivia Steer, pentru că n-ar ști care-i genitivul de la „dragă”. Sigur, nu despre o lecție de gramatică era vorba aici, ci despre faptul că eternul candidat la Premiul Nobel pentru Literatură îndemna oamenii să se vaccineze. Vezi, Doamne, ce încredere poți să ai în sfatul unui scriitor care nu stăpânește limba română. Până la urmă, Steer a recunoscut cu jumătate de gură că a luat-o pe arătură, dar nu înainte de a deversa clasicele atacuri la adresa vaccinurilor „experimentale”.

Tot prin ianuarie a fost surprins un cetățean extrem de supărat pe angajații unui magazin care au lăsat pe etichete prețurile atât în lei, cât și în euro. Douăzeci de minute de scandal, nervi, absurd și haz pe care-l găsești aici.

Nimic nu te putea pregăti pentru scandalul iscat după ce artista Anca Mureșan a pictat holul Facultății de Farmacie. O parte dintre profesori și studenți au aruncat cu vorbe grele – „atac la drepturile cetățenilor”, „vomă” „experiment chimic care s-a sfârșit prost”, și oricât au încercat câțiva oameni din lumea artei să explice demersul, tabăra „Asta nu e artă!” a fost de neclintit.

Rămân în zona artei publice, dar a celei pe bani mulți, unde campion este sculptorul abonat la contracte publice Ioan Bolborea. După ce cu câteva luni înainte se declarase țepuit pentru că Primăria Capitalei a renunțat la proiectul „Monumentul Unirii”, care ar fi costat municipalitatea 11 milioane de euro, artistul a fost pus sub acuzare pentru înșelăciune, pentru că ar fi realizat mai multe monumente publice din alamă în loc de bronz. Cum și-au dat seama cei de la Administrația Monumentelor că ceva e putred? Simplu: când lupoaica din brațele statuii lui Traian a fost vandalizată în 2017 și a rămas fără coadă.

Tot în februarie ne-am solidarizat (sau nu) cu studenții cărora Guvernul le-a tăiat gratuitatea la tren, ne-am aruncat și le-am aruncat vorbe de ocară, ca și cum asta ar fi fost principala problemă a CFR-ului. 

Cartea Vioricăi Dăncilă, care a văzut lumina tiparului în a doua lună a anului 2021 a demonstrat încă o dată că orice ar face prima femeie premier din istoria României, românii vor avea mereu noi și noi resurse de a o înjura. De altfel, Dăncilă a revenit în lumina reflectoarelor și în mai cu o controversată numire pe poziția de consilieră la Banca Națională. 

A fost full de controverse pe care le-am urmărit cu interes. Ana Blandiana a scos o nouă carte în care l-a înjurat pe poetul Mircea Dinescu, care la rândul lui a înjurat-o, iar în scandal a sărit și filosoful Gabriel Liiceanu. Tema? Cine a fost mai disident. Un lucru e sigur: Liiceanu a fost disident după căderea lui Ceaușescu. 

Ministrul Apărării de la vremea respectivă a postat pe internet poze cu parolele de la centrele de vaccinare ale armatei, ceea ce a făcut deliciul internauților. Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă, pe de altă parte, s-a războit cu sindicatele de la metroul bucureștean, iar asta a dus la declanșarea unui protest spontan al angajaților Metrorex. 

Ce mai freamăt și zgomot tot prin martie după vandalizarea unei biserici de lemn din parcul IOR cu mesaje ca „Be Gay Do Crime”. Scandalul a adus laolaltă mai multe scenarii – unii au acuzat comunitatea LGBT de blasfemie și atac asupra simbolurilor sfinte ale creștinismului, alții au susținut că partidul AUR a colorat biserica pentru a se victimiza, în timp ce preotul paroh a îndemnat la calm și cumpătare. Cert e că am asistat la un nou episod din războiul cultural al timpurilor noastre, progresism versus tradiție. 

Ne-am trezit cu toții cu gura căscată că zeci de pacienți cronici au fost evacuați din Spitalul Foișor din București pentru a transforma unitatea în spital destinat pacienților covid, ocazie care a impulsionat atât partidul AUR, cât și personaje ca Diana Șoșoacă sau Dana Budeanu.

Loredana a revoluționat din nou peisajul pop românesc și a împins în mainstream piesa „Fericire”, o colaborare cu zece maneliști de top, lucru care, evident, nu a fost privit cu ochi buni de toată lumea. E clar, niciun an fără un scandal legat de manele.

Breasla Cârciumarilor din Brașov a planificat un „flashmob împotriva cerșetoriei”, o nouă ocazie pentru a arăta clasismul românilor și lipsa de empatie față de cei săraci. Mai precis, patronii restaurantelor din Brașov au anunțat că „se vor transforma în cerșetori”, pentru a atrage atenția asupra acestui fenomen. Da, chiar atât de penibil.

Scandalul lunii avea să fie însă tot în lumea artei, pe care a împărțit-o în două tabere. Mărul discordiei a fost o expoziție colectivă organizată de Institutul Goethe, unde au fost invitați să expună, printre alții, artiștii Vlad Nancă și Tara von Neudorf. Primul îl acuză pe al doilea de antisemitism și își condiționează prezența în expoziție de excluderea lui Tara, iar de aici până la discuții pe Facebook cu sute de comentarii, despre separarea artistului de opera sa și nu numai.

Probabil că n-a uitat nimeni că Bucureștiul a fost îngropat în mormane de gunoaie în urma unui mega-scandal întins pe mai multe luni între compania de salubritate Romprest și Primăria Sector 1, condusă de Clotilde Armand. Însă imaginea care a făcut înconjurul internetului este cea cu doi șobolani care savurează romantic un covrig într-un magazin Mega Image.

Să spun că plaja lărgită de la Mamaia nu prea a fost pe placul turiștilor în acest an ar fi un eufemism – cică marea e prea departe acum și nisipul nu mai e fin. „Lumea sună la recepție și întreabă cum este plaja, este mărită, da, mulțumim frumos, la revedere!”, s-au plâns hotelierii.

Tot pe-atunci niște oameni foarte deștepți au crezut că e fun să servească sushi direct de pe trupul unei femei, lucru care a repornit discuția despre sexism, obiectificare și feminism. 

Raluca Turcan, fosta Ministră a Muncii, a ajuns bătaia de joc a multora după ce i-a urat „La mulți ani!” baronului Samuel von Brukenthal, mort și îngropat de prea multe decenii. În același timp, Eduard Novak, colegul ei de guvern la Ministerul Tineretului și Sportului, a ținut să se certe cu mai toată lumea în perioada Jocurilor Olimpice de la Tokyo. Cu ocazia câștigării medaliei de argint la spadă, Ana-Maria Popescu a declarat că speră ca această performanță să fie suficientă pentru ca Federația de Scrimă să primească un buget mai mare. 

Novak s-a simțit vizat, a revenit cu o jignire casual și a spus că sportiva n-ar fi câștigat oricum medalia de aur. 

Apoi, ministrul și-a pus în cap Federația Română de Tenis, după ce a amenințat că le taie finanțarea pentru că unele tenismene au refuzat să participe la olimpiadă. Sigur, ce-i scăpa din vedere e că sportivele nu s-au trezit într-o dimineață că nu mai au chef să meargă până-n Japonia, ci erau accidentate. Ion Țiriac nu s-a lăsat și i-a dat răspuns lui Novak că pentru a tăia vreo finanțare întâi trebuie ca ea să existe. Din acest conflict, am rămas cu două replici: „Dumnealui e un om cumsecade, păcat că este lefter, n-are doi lei în buzunar” (Țiriac) și „Mama m-a învățat un singur lucru: să respecți bătrânii” (Novak).

Vestea bună a lunii avea să fie, totuși, eliberarea lui Liviu Dragnea din pușcărie, ca să avem parte și de circ politic. 

La capitolul discriminare, iulie s-a remarcat prin două incidente. Primul a fost schimbul de replici dintre organizația feministă Centrul Filia și redactorul-șef de la Ziare.com, publicație cu o lungă tradiție de știri în care abuzurile, omorurile sau violurile sunt descrise grotesc. Apogeul a fost o știre despre o fată de zece ani, victimă a unor violuri, descrisă ca o „campioană de sex”.

Al doilea incident a avut loc pe aeroportul din Cluj Napoca, unde o femeie transgender a fost reținută și umilită de angajații de la vamă pentru că expresia ei de gen nu corespundea cu buletinul. Atât vameșii, cât și sindicatul polițiștilor Europol s-au lăudat că au o filmare în care arată că tânăra nu a fost umilită, dar niciodată nu au dat publicității acele imagini. 

August a fost luna minorităților sexuale, iar scandalurile au fost în toi pe această temă. Influencera Cristina Ich s-a sărutat cu Alina Ceușan pentru un pictorial de modă, ceea ce a dus la acuze de „queer baiting”, adică să pozezi ca și cum ai avea altă orientare sexuală ca să scoți niscaiva capital de imagine din asta. Rănită în orgoliu, Ich a întreținut războiul cu comunitatea LGBT câteva zile bune. 

Nicușor Dan, primarul Capitalei, a încercat să blocheze organizarea marșului Bucharest Pride pe Calea Victoriei, ceea ce ne-a redus la punctul zero al discuțiilor despre importanța acestui marș și drepturile persoanelor LGBT, prilej pentru obișnuitele comentarii din zona „nu sunt homofob, dar să nu-i văd ținându-se de mână pe stradă”. 

Într-un final, Primăria a aprobat marșul, iar peste zece mii de oameni și-au cerut drepturile în stradă. Societatea de Transport București, în schimb, a interzis un tramvai rainbow în perioada Pride-ului, ceea ce a dus la un protest MozaiQ în fața sediului instituției. Și de data asta, municipalitatea a revenit asupra deciziei. Ne-am războit puțin în august și pe tema gen versus sex în buletinele din România, care a dat cu virgulă conservatorilor, iar presa a dezvăluit dedesubturile renovării ilegale a grădinii Alhambra din București. 

În septembrie a fost rândul primăriei municipiului Iași, prin vocea primarului Mihai Chirica, să se ia la trântă cu comunitatea LGBT, care dorea să organizeze un marș de tip pride în orașul de pe Bahlui. Proteste, jandarmi, declarații confuze, o plângere penală și marșul a avut loc.

Pacienții care trăiesc cu HIV au rămas din nou, pentru a nu știu câta oară, fără medicamentele esențiale pentru a-și continua liniștiți viețile, o temă care apare constant în atenția publicului.

Mai spre Brașov, autoritățile au decis să trimită o alertă care zicea „URSU BAAAA”. De altfel, problema urșilor a stârnit pasiuni de-a lungul anului, împărțind România în două tabere, pro și contra. În două tabere s-a împărțit lumea și după ce au binge-uit Squid Game – serial de geniu sau rateu supralicitat? Cheia e la tine. 

În octombrie am aflat cu toții de ce e importantă în continuare presa tipărită, mai ales ziarul Lumina al Patriarhiei. Așa cum ți-a arătat Recorder, dacă ești afacerist, sigur vei vrea să citești anunțurile de licitații din Lumina ca să prinzi un contract sub oblăduirea Marelui Alb. Investigația a fost de altfel și o sursă fructuoasă pentru meme locale. Descoperirile despre Biserica Ortodoxă Română au produs un cutremur atât de mare încât Facebook, Instagram și WhatsApp au închis de tot lumina. 

Președintele Klaus Iohannis a vizitat piramidele, lucru obligatoriu pentru finalul oricărui an, iar micuța echipă moldoveneasco-transnistreană Sheriff Tiraspol a bătut Real Madrid în Champions League, chiar la ei acasă.

Oana Zăvoranu s-a angajat consilieră la primarul sectorului 5, Piedone. Poetul Claudiu Komartin s-a certat și el cu niște poeți pe care „i-a făcut oameni” și care sunt nerecunoscători. Coregraful Emil Rengle a făcut oleacă de apropriere culturală îmbrăcând artă romă, iar Bravo, ai stil! a continuat seria de blackface la televizoarele din România.

Ai fi zis că scandalul perfect nu există, dar iată-l în toată splendoarea sa la Iași, la Festivalul de Literatură FILIT. Totul a pornit de la postarea unui activist LGBT, care a relatat o dezbatere dedicată adolescenților unde invitați au fost scriitorii Florin Iaru, Marius Chivu și Alex Tocilescu. Principalele acuze au fost minimizarea efectelor bullyingului și folosirea termenului de „nimfetoman” în cazul protagonistului din „Lolita”.

În ciuda nervilor și acuzelor aduse de ambele părți, părerea mea e că toată lumea a ieșit câștigată la final: activiștii LGBT au mai apucat să facă niște valuri pe teme relevante pentru ei, scriitorii au rămas cu impresia că au câștigat bătălia argumentativă, iar organizatorii au beneficiat de publicitate gratuită pentru festival. Win-win-win.

La sfârșitul lunii, editura Hyperliteratura a decis să retragă de pe piață cartea actorului George Burcea, după ce acesta a avut o ieșire sinistră într-un live pe Instagram, unde a spus că „unele femei merită bătute de bărbați”. Ironia tristă e că tema cărții lui e fix violența domestică.

Târgul de Crăciun cu intrare cu plată și luminițele rahitice de Crăciun ale lui Nicușor Dan au cauzat un stres teribil și în acest an.

Cine-ar fi zis că un film Netflix o să producă atâtea controverse? E vorba, desigur, despre Don’t Look Up, care încă mai aprinde spirite, la câteva zile de la lansare. Unii critici de film au zis că e o mizerie, alții au zis că e genial și-au sărit la beregata criticilor. Oricum ar fi, probabil că nimeni n-o să-și mai amintească de asta după ce se vor fi terminat ultimele artificii de Revelion.

Asta reprezintă frumusețea, dar și neajunsul scandalurilor: îți oferă niște thrills de moment, dar, până la urmă, nimeni nu-nvață nimic de pe urma lor și fiecare rămâne cu aceleași păreri, dar cu un număr mai mic de prieteni pe Facebook.