Opt românce mi-au vorbit despre orgasm și unde greșesc bărbații

Sexul nu este chiar atât de des și în esență discutat, nici măcar în elitismul din social media. Nevoia de dezbatere despre sexualitatea și plăcerea femeii, corpul și orgasmul ei este la mare căutare.

Treaba asta a fost accentuată în urma unui status de Facebook care a făcut ceva vâlvă în bulicică. Autorul e filosoful Sorin Cucerai și, sub titlul „tabuuri și necunoscute”, el vorbește despre clitoris și cum orgasmul femeilor este produs exclusiv de el, iar dacă ar fi femeie s-ar simți furioasă, pentru că majoritatea reprezentanților de sex masculin nu știu asta.

Cucerai a deschis o discuție foarte sensibilă, intens dezbătută și apreciată în mediul online, dar una lipsită de nuanțe. 

Indiferent că poziția lui nu a fost una de ironie, ar fi fost mișto să ia în calcul varietatea de femei și, implicit, varietatea de orgasme care există. Așa că m-am dus eu către femei.

Am discutat cu opt tipe despre cum le-a făcut să se simtă acest subiect abordat de un bărbat, dar și despre orgasmul și calea lor spre plăcere.

Ioana consideră că Sorin Cucerai a notat multe lucruri corecte din punct de vedere științific, care trebuiau spuse, dar i-ar fi plăcut să nu se aventureze atât de departe, încât să spună cum pot sau nu pot avea femeile orgasm. Discuția este binevenită, continuă Ioana, mai ales în contextul societății românești unde ipocrizia și pudibonderia sunt la ele acasă, cu fete decoltate și aluzii sexuale în emisiuni, cu înjurături încă de la grădiniță, cu hărțuire sexuală pe stradă și educația sexuală care este subiect tabu.

Postările de acest gen, completează ea, contribuie la normalizarea discuțiilor despre sex, acea activitate care face lumea să se învârtă, dar despre care „e rușine” să vorbești. „Orgasmul feminin poate exista și în absența stimulării clitoridiene - fie prin stimularea altor zone erogene, fie, în cazul unor femei cu care am stat de vorbă, chiar și fără contact - prin puterea fanteziei, deoarece psihicul joacă un rol foarte important în generarea plăcerii”, susține Ioana.

Se masturbează din fragedă copilărie (chiar dacă nu a învățat-o nimeni la școală și nici nu a luat-o încă pe drumul pierzaniei), dar orgasmul îl obține doar alături de un partener.

„Lucrul ăsta îmi produce plăcere considerabilă, dar nu ajung la finalizare decât dacă mai e un om implicat și aici mi se pare că intervine factorul psihologic. Altfel, am avut orgasme de toate felurile - vaginal, clitoridian, simplu, multiplu, uneori chiar și în absența completă a stimulării genitale - prin săruturi intense și prelungite, de exemplu”, adaugă ea.

I-ar plăcea ca femeile să știe că satisfacția lor sexuală nu trebuie pusă pe ultimul loc, deoarece este o parte importantă a vieții. „Sexul bun nu se face nici din datorie, nici din sacrificiu, nici din teama de a nu fi înșelată. Se face pentru că-ți place să faci sex, îți dorești partenerul(a) și ai poftă să oferi și să primești plăcere”, concluzionează ea.

„Dacă privim sexualitatea umană doar ca pe o interacțiune fizică, între două corpuri, fără componenta emoțională, psihologică și chiar cea sufletească (fix așa, sufletească!) atunci probabil că mulți alți fii de sapiens își vor pune întrebarea acestui bărbat: ce rost are orgasmul feminin? Trecând peste aspectele medicale incomplete (o lectură pe care o recomand este: „Women's Anatomy of Arousal” de Sheri Winston) am să mă rezum aici la a spune că orgasmul are componente emoționale și transformatoare în viața unei femei, pe care sper să le poată pătrunde măcar cu mintea cât mai mulți bărbați. Dacă nu chiar să resimtă și ei transformarea pe care o pot avea alături de o femeie care își trăiește sexualitatea în acel mod”, spune Liana. 

Ea mărturisește că impactul femeii în intimitate poate fi unul mult mai puternic decât cel de prezență fizică. Este vorba despre transformarea emoțiilor (da, acest lucru se întâmplă în orgasmul „vaginal”) și ridicarea la niveluri mai înalte de înțelegere nu doar a sexualității, dar și a intimității dintre parteneri. Intimitatea profundă cu un partener față de care există sentimente puternice, subliniază Liana, poate fi un rezervor de putere interioară, dar și o modalitate de refacere emoțională, pentru fiecare dintre cei doi.  

Liana vrea ca toți să resimțim cele de mai sus în viața reală și să ne facem munca interioară, deoarece starea de prezență în propriul corp este mai mult decât atenția la ce se întâmplă. E atenția la senzațiile, emoțiile și întregul univers declanșat în acele momente. 

Daniela povestește cum educația ei sexuală a început când avea vreo zece ani și a descoperit în biblioteca familiei cărți precum Igiena intimă a femeii și Cartea tinerilor căsătoriți. Maică-sa nu a fost încântată de treaba asta, dar măcar a scutit-o de niște explicații suplimentare. Nu avea pe nimeni care să-i explice mai mult decât a citit atunci, doar o prietenă foarte bună alături de care explora tema la nivel teoretic. 

Ea spune că subiectul este complex și dificil, la nivel emoțional. A învățat asta abia în 1983, din lecturi precum Introducere în psihanaliză a lui Freud sau Thalassa, o carte a psihanalistului maghiar Ferenczi Sandor. Educația sexuală a învățat-o însă din romane românești ca Patul lui Procust, Ultima noapte de dragoste, Pânza de păianjen, Invitație la vals și un roman mai comunist el, așa, dar de o sensibilitate aparte: Cădere liberă de Grigore Zanc.

Primul orgasm a fost din întâmplare, în urmă cu 35 de ani, după ce s-a îndrăgostit. A luat-o încet, alături de un partener care a avut răbdare, când ea nu prea știa ce să facă.

„Realmente nu cred că făcusem vreo legătură între ceea ce descoperisem în explorări solitare și întâlnirea fizică cu cel pe care îl iubeam. Așa că orgasmul pur și simplu s-a întâmplat și mi-am spus «bun, deci cam asta e». A fost o experiență năucitoare, care nu semăna cu nimic din ceea ce trăisem. Dificultatea și frumusețea a fost apoi să explorăm împreună cărările până acolo.”

Când a citit textul lui Cucerai a zâmbit, deoarece i s-a părut că a avut curaj și nu s-a întrebat dacă are dreptate, la nivelul „tehnic” la care a discutat, ci i-a plăcut că textul lasă să se întrevadă emoția cu care a cercetat și a scris. Dar emoția și satisfacția sexuală ale femeii nu se întâmplă în vid, se întâmplă într-un context, susține ea.

Altfel spus, dificultatea nu constă în a descrie ce se întâmplă „acolo jos”, care se poate explica și cum a făcut-o el, ci dificultatea e de a explica întâlnirea fiecăruia pe plan sexual nu doar cu celălalt, ci și cu sine.

Kitty a avut orgasm pentru prima oară la trei ani, când nu știa ce i se întâmplă și multă vreme nu a avut nicio conotație sexuală pentru ea, până când a ajuns la adolescență. Dar fix de-asta e important ca femeile să-și cunoască corpul și mintea sexuală și e ok să se exploreze sexual; e important să fie egoiste cu plăcerea lor: „Arată-i dildo-ul ăla care îți place. Spune-i că vrei un threesome cu un alt bărbat, nu cu o altă femeie. Știu că adesea panica e foarte mare de a nu pierde sau jigni un partener, dar plăcerea ta contează. Fără ea, relația asta sau conexiunea asta se va irosi. Fii egoistă cu orgasmul tău chiar acum.” 

Ea înțelege că e dificil să explici într-o postare pe Facebook lucruri care țin de partea psihologică, nevoia de siguranță, erotizarea intimității sau eliminarea rușinii, dar părerea filosofului i s-a părut un pic neinformată și bazată pe nevoia de a explica totul biologic. 

„Mi-ar fi plăcut măcar să fie menționate ca fiind extrem de importante, pentru că altfel se înțelege că tot ce contează și va conta vreodată pentru plăcerea feminină este clitorisul. Adevărul este că, atunci când vine vorba de plăcere feminină, știm foarte puține informații cu certitudinea pe care pare să o aibă infama postare”, completează ea.

Utilitatea postării este că a deschis discuția, pentru că sunt bărbați care nu ascultă de absolut nicio femeie, indiferent de cine este ea, cât de corecte sunt informațiile sau ce background are. Ea atrage atenția că și la bărbați, și la femei cel mai important organ sexual este creierul și sunt multe lucruri care produc plăcere sexuală care nu se întâmplă fizic. Mai mult, scopul final al intimității nu trebuie să fie orgasmul. Sunt persoane care nu ajung acolo, dar sunt mulțumite de intimitatea lor, iar altele ajung ușor la punctul culminant, dar nu au contacte sexuale mulțumitoare.

„Cucerai are dreptate când spune că mărimea nu contează și chiar dacă o să fie mulți bărbați care o să-și dea ochii peste cap, jur că e irelevantă în a produce plăcere unei femei. Este relevantă pentru că trăim într-o societate care pune mult accent pe «măsurarea pul*i» tot timpul. Mai are dreptate când spune că multe femei își doresc altceva când vine vorba de plăcere și nu neapărat penisul partenerului. Atmosfera creată și tensiunea sexuală sunt de mii de ori mai importantă decât actul penetrării în sine.”

În cuplu, precizează Kitty, partenerii ar fi bine să comunice deschis și sincer, într-un mediu sigur, unde nu există teama de reacția partenerului. E bine ca ambii să se cunoască bine pe sine, să-și controleze reacțiile emoționale, nu să le ascundă sub preș, ci să le observe, și să se exploreze împreună cu toleranță la eșec, compasiune și un pic de umor.

Raluca spune că textul este în primul rând o postare publică pe Facebook, adică o luare de poziție cu minimum de implicare.

Ea subliniază că, de cele mai multe ori, subiectele „arzătoare” pentru societatea noastră sunt discutate pe Facebook și mai puțin la TV, în marile site-uri sau conferințe de notorietate. În consecință, chiar dacă se începe o discuție importantă pe Facebook, audiența finală este foarte mică, și deseori nu include grupul cel mai interesat de acea discuție. „În cazul textului despre clitoris, cred că el este doar o mică parte din discuția, foarte necesară, despre sex și educație sexuală în România”, completează Raluca.

Totodată, postarea are un statut ambivalent. La nivel personal, fiecare poate posta orice dorește, mai ales dacă nu jignește pe nimeni, în timp ce la nivel public același text capătă importanță și, în funcție de „bula” în care circulă, este privit ca o luare de poziție logică și argumentată (pe un subiect tabu) sau ca un act sfidător în care un bărbat își afirmă puterea public, dar se folosește de un subiect important pentru femei.

„În cazul textului despre clitoris, mi-aș fi dorit ca autorul să fi fost atent și la sensibilitățile grupului (foarte mare) despre care vorbește”, spune Raluca.

Raluca subliniază că, de-a lungul istoriei, plăcerea sexuală a femeilor a fost confiscată, negată, politizată, anihilată și foarte greu acceptată și recunoscută. Este și în prezent un subiect sensibil, pentru că, de cele mai multe ori, este întors ca armă împotriva lor. Totuși, este un lucru bun că Sorin Cucerai a vorbit despre clitoris aplicat, cu seriozitate, fără să-l trateze la mișto.

„Personal am o problemă cu ultima propoziție, care cumva ne spune să fim furioase. Nu pică bine, pentru că suntem toți adulți. Nu e nevoie să mi se spună cum să fiu. Probabil că s-a dorit să fie un fel de chemare la arme, dar, dacă el este de partea femeilor, atunci nu e nevoie să le spună ce să facă. Onest este să le întrebe care este opinia lor. Mă întreb, cum ar fi arătat o postare mai inclusivă, care invită femeile la discuție sau este construită în asociere cu ele? Altfel, rămânem cu acel tipar al aventurierului care profită de context și, în țara în care nu vorbim despre sex, vine și pune steagul pe clitoris. Pentru că totul se întâmplă pe Facebook, ar fi interesant de văzut cine a câștigat în notorietate din postare, clitorisul sau filosoful?”

Ea a descoperit în școala primară, cel mai probabil dintr-o joacă, că dacă face o anumită mișcare peste zona intimă ajunge să se simtă bine. „Ăsta a fost începutul masturbării la mine. Mai târziu, cu primul prieten, am simțit și cum e să ai un orgasm intravaginal. Pentru mine se simte diferit orgasmul clitorial și cel intravaginal, așa că aș contrazice aici concluzia domnului Cucerai”, spune ea.

E bine că Sorin Cucerai a pornit discuția și că a creat controversă, adaugă ea, iar faptul că există și altfel de păreri este îmbucurător. „La noi în țară încă este această situație - trebuie să scrie un bărbat, într-un stil pedant, care se vrea intelectual, științific, dar care ignoră principiile științifice cu brio, dând verdicte foarte clare, reducționiste, să primească atenție și să fie văzut cu seriozitate pe subiectul ăsta”, completează Florentina.

Andreea spune că vine din altă generație de feminism și, după mai bine de un deceniu de activism în sfera publică, a ajuns să judece altfel tot ce se rostogolește în social media.

Ea consideră că statusul lui Sorin Cucerai este binevenit, iar faptul că un bărbat a deschis discuția nu este o problemă mare, deoarece: „(1) nicăieri nu găsești menționat «cum se simte un orgasm», ci găsești citată cercetarea științifică, (2) informația propriu-zisă nu este toxică sau problematică pentru femei, din contră și (3) am sentimentul că el a putut ajunge la o anumită categorie de bărbați cu acest mesaj la care nici eu și nici o altă feministă nu am fi ajuns.”

„Plăcerea femeilor nu e dată exclusiv de clitoris și am construit un discurs care merge înspre femei și dreptul lor la plăcerile oferite de propriul corp. E ok să audă că au voie să simtă plăcere (și) de la o altă femeie. Iar plăcerea este intens legată de joc, de imaginație. Femeile noastre însă sunt cocoșate de griji, de roluri pe care trebuie să le joace, de mimat «normalul» în societate pentru a se potrivi ei. Și eu tare le doresc să rupă rândurile de acolo, din intimitatea casei lor”, adaugă Andreea.

Cât despre Sorin ca aliat, ea consideră că puterea așa-zișilor aliați stă fix în extinderea teritoriului în care informația se propagă. Femeile ar trebui să fie smart, deoarece el rămâne un aliat feminist, că-l recunoaștem sau nu, și e fain să construim alături de discursul lui, în loc să-l punem la colț. Până la acest status, ea n-a găsit nicăieri în România o odă științifică așa faină închinată clitorisului, cu toate erorile de rigoare din textul lui. 

S-a întrebat de ce femeile nu au scris ele așa ceva, iar asta o face să creadă că în România încă avem un feminism reacționar (reacționăm la evenimente și construim discursuri critice post-events), nu unul inspirațional, de sine stătător.

Cu pragmatismul aferent, Andreea îi mulțumește filosofului. „Pe spatele vizibilității create de el noi ne putem scrie cu vocile noastre adevărurile trăite, încă nedocumentate științific. Și asta e un fapt, fie ca ne enervează sau nu. Iar dacă ne enervează ce avem de gând să facem dincolo de a-l critica pe el? This is the 1 million dollar question.”

Mihaela crede că avem mare nevoie de educație sexuală, pentru a le spune tinerilor că sexul e despre a oferi și primi plăcere reciprocă, că se învață prin practică și comunicare între parteneri, că e nevoie de consimțământ. „Să fie învățați că sexul fără plăcere e un abuz asupra propriului corp”, continuă ea. 

Viața sexuală și-a început-o la 19 ani, iar la 28 de ani a avut primul orgasm vaginal, prin penetrare vaginală, fără nicio stimulare a clitorisului. „Am avut orgasme vaginale memorabile, în diferite poziții: plăcere timp de minute, penetrată într-un ritm constant (nu ultrarapid) și nu foarte adânc, nu până în capăt, relaxată, fără niciun gând, savurând doar plăcerea și luată prin surprindere de orgasm, fără nicio stimulare a clitorisului în timpul penetrării.”

Aici consideră că Sorin Cucerai greșește când spune că doar cu ajutorul clitorisului o femeie poate ajunge la orgasm. Mihaela zice și despre cum „suntem «săturate» și doar după un singur orgasm, nu e nevoie de multiple.”

La nivelul intimității sexuale, recomandă femeilor să fie mai egoiste în pat, dacă își doresc și ele plăcere. Să fie eliberate la nivel mintal și să nu aibă prejudecăți despre cum ar trebui să se comporte, astfel încât să nu fie judecate. I se pare trist că unii oameni le consideră pe femeile cărora le place sexul ușuratice sau curve și crede că este bine ca ele să aibă mai multe experiențe, pentru a vedea cu cine se potrivesc.

„Trebuie să îi spui nu doar cum să facă să îți placă, dacă știi, dar mai ales să se oprească sau să schimbe poziția dacă te doare sau nu mai e plăcut, îți provoacă disconfort”, adaugă ea. Pe un chef de sex mai mare, ea pune accentul și pe atracția fizică, dar și pe starea de sănătate generală: alimentație, sport, cât mai puțin stres.