Unde găsești filmele porno care nu te fac să-ți fie rușine cu fanteziile tale

Aveam 11 ani când am dat peste pop-up-uri pe site-urile ilegale de streaming, care mă întâmpinau cu sâni imenși și vulve fără pic de păr. „Femei fierbinți în zona ta”, scria pe ecran. Panicată, am închis laptopul: eu voiam doar să mă uit la al doilea sezon din Pretty Little Liars. 

Majoritatea contemporanilor mei au făcut cunoștiință cu pornografia într-un mod similar: e gratuită, peste tot și deci o parte integrală din dezvoltarea ta sexuală. Cu mult înainte să ai o conversație rușinoasă cu părinții despre asta, ai dat de ea pe internet. Vârsta medie la care marea majoritate a copiilor sunt expuși la pornografie e de 11 ani.

Până acum am învățat că femeile goale de pe ecran mai mult ca sigur că nu locuiau în zona mea și că acele filme porno nu sunt fără probleme. La finalul anilor 1970, așa-numitul război pornografic era dus în interiorul feminismului: o tabără vedea pornografia ca pe o exprimare a sexului liber și credea că cenzura ar limita sexualitatea femeilor, pe când cealaltă vedea opresiunea femeilor glorificată în pornografie și că trebuia interzisă.

Discuția aia nu a dispărut niciodată complet - industria pornografiei are părți nocive și sexiste -, dar acum știm că internetul nu poate fi reglementat și că interzicerea pornografiei nu are niciun sens. Ce e totuși posibil e să consumi pornografie în cel mai etic mod posibil. Dar cum faci asta? 

În primul rând, actorii sunt adesea prost plătiți, trebuie să muncească în condiții mizere și nesigure sau chiar să fie exploatați. Și câteodată, pe site-urile porno majore sunt încărcate și clipuri cu revenge porn: oamenii care apar pe ecranul tău nu au participat voluntar la un video cu sex sau nu și-au dat consimțământul ca imaginile să fie puse pe internet. Odată ce știi asta, nu mai pare atât de mișto. 

Și dincolo de condițiile de muncă și lipsa de claritate despre consimțământ, este de asemenea adevărat că pornografia mainstream îți poate oferi o imagine unilaterală și distorsionată despre sex. Dacă consumi ce apare pe homepage, probabil te uiți în principal la sex heterosexual între oameni albi cu corpuri nerealiste, fără respect pentru plăcerea feminină. Printre consecințe se numără și probleme cu imaginea pe care ai despre corpul tău și infamul decalaj al orgasmului. 

Un risc al discuției despre pornografia feministă sau etică este moralizarea sexului sau limitarea libertății de alegere a oamenilor. Nu e nimic în neregulă să te uiți la filme porno. Nu e ca și cum ar trebui să te simți vinovat/ă că-ți place pornografia mainstream, deși ești feminist/ă dacă - la fel ca mine - îți place să te uiți la filmele porno în care se dau palme peste fund sau sunt puse-n practică fantezii mai dure. Problemele apar când traduci pornografia în viața de zi cu zi. De exemplu, stereotipurile exagerate merg adesea bine în pornografie. Poate fi dăunător dacă, de exemplu, imaginea asta întărește stereotipurile rasiste sau sexiste și oamenii le preiau în viața de zi cu zi. De exemplu, dacă termenul popular în căutări „BBC” (Big Black Cock) face ca bărbații de culoare să fie predispuși la comentarii hipersexualizate și întrebări impertinente despre dimensiunea organelor lor genitale, sau dacă femeile bisexuale sunt văzute în primul rând ca potențiali parteneri pentru threesome, atunci știi că e necesară mai multă diversitate.

Filmele porno etice egalizează plăcerea oamenilor de toate sexele, nu uniformizează prin corpuri perfecte, adaugă pluralismul minunat al sexului queer și se asigură că toată lumea este bine plătită și respectată. Una dintre cele mai mai cunoscute pornografe etice este Erika Lust, o suedeză care s-a lansat cu filmul ei porno The Good Girl. Dintre danezi sunt Jonnah Bron și Jennifer Lyon Bell, cu propria casă de producție Blue Artichoke Films. Noua platformă germană Cheex este de asemenea un provider de pornografie etică, care include și clipuri prin care înveți cum să-ți lărgești arsenalul sexual. 

Ca să te asiguri că toată lumea care și-a dat consimțământul pentru înregistrări a fost plătită corect, ar trebui să faci niște cercetări despre casa de producție sau distribuitor. Lana Rhoades, fostă actriță porno extrem de cunoscută, și-a dat demisia după ce a aflat că unele influencerițe câștigă 15 mii de dolari pentru o postare pe Instagram, în timp ce ea face doar 1 200 de dolari pentru o scenă. Din profiturile de miliarde de dolari ale site-urilor ca PornHub și XVideos, numai o porțiune neglijabilă ajunge la persoanele de pe ecran. De exemplu, Mia Khalifa a făcut numai 12 mii de dolari în toată cariera ei porno, deși are 784 milioane de vizualizări cu numele ei și e pe locul doi în topul celor mai căutate modele. Dacă chiar vrei să te asiguri că ai parte de pornografie etică, va trebui să scoți portofelul: munca sexuală e muncă, iar asta costă bani. 

Dar chiar dacă ai puțini bani de cheltuit, sunt moduri prin care să obții ce vrei fără să contribui la tot felul de mizerii. LadyCheeky, de exemplu, este un fel de blog care curatoriază și distribuie pornografie etică. Poți de asemenea să vizitezi subreddit-uri precum r/chickflixxx și r/passionx care colectează narațiuni porno feministe de la urmăritori: pasionați de erotic cărora le place să creeze conținut între ei. Porno audio gratuit poate fi găsit la Sounds of Pleasure. De asemenea, sunt multe site-uri de videochat unde nu trebuie să plătești ca să te uiți la modele, dar le poți oferi un  bacșiș dacă ai o cerință specială. E ca o după amiază la terasă: nu trebuie să plătești nimic, dar ești cam nesimțit/ă dacă pleci fără să lași bacșiș. 

Articolul a apărut inițial în VICE Țările de Jos.