Garsoniera săptămânii din București: Când ești coleg de cameră cu stâlpii imenși

Salut, sunt Radu Negoiță și sunt arhitect. Am făcut pagina de Facebook Case Strâmbe pe Radar ca să-ți arăt cum și dacă îți iei țeapă cu apartamentul nou pe care ți-l cumperi. În rubrica asta îți arăt ce înseamnă superofertele bombă de apartamente noi din România și-ți traduc cu ce probleme vin hărțile alea colorate cu viitoarea ta casă.

Munca de proiectare la un plan de bloc e grea, pentru că trebuie să faci blocul să încapă în teren (de fapt în procentul de ocupare dacă dezvoltatorul are chef să îl respecte), trebuie să te coordonezi cu structuristul şi inginerul de instalaţii şi să îţi iasă o faţada cu care să te poţi da mare. Faţada a ieşit bine, coordonarea ba.

Neofort 64 este un bloc frumos la exterior, dar cu dureri la interior. Cineva chiar s-a străduit să îi iasă ferestrele ălea cum a văzut în revistele străine. E bine, arată civilizat, dar nota o plăteşti tu dacă vrei garsonieră acolo. Partea bună e că greşelile au fost distribuite uniform. Partea proastă e că ele te încurcă pe tine:

Prima garsonieră are cea mai simpatică bucătărie: lipit de aragaz stă dubios un stâlp falnic ca un cedru libanez. E bun, că poţi ascunde după el coşul de gunoi cu zoaiele aferente. Ți-am zis ce s-a întâmplat, s-a pus accent pe faţadă, sau pur şi simplu terenul nu a permis altceva.

În bucătăria de faţă ai blat exact cât trebuie: ţii pe el o oală şi un castronel – oala intră între frigider şi cuva spălătorului. Îţi recomand să fii frust, fără salatiere şi alte prostii, că nu e loc. Şi mai ales fără roboţi de bucătărie.

Bucătăria ar fi permis o masă chinuită cu două scaune dacă nu erau acolo stâlpul şi frigiderul, dar sunt: odată ce pui două persoane la măsuţa aia de cafea nu mai poţi trece prin dreptul stâlpului ca să ajungi la vase, iar de la vase oricum nu poţi ajunge la frigider. Eşti mat. Nu, locul de luat masa nu încape în cameră, că acolo e şi dressing, şi living şi dormitor.

Baia şi bucătăria îmi amintesc de Poarta Sărutului, sunt foarte apropiate. Îţi recomand să foloseşti baia în tandem cu bucătăria, nu în acelaşi timp. Sau măcar să nu vânturi uşile prea des, circulaţia aerului nu te avantajează în situaţia de faţă.

A doua garsonieră stă mai bine cu bucătăria – aici va trebui doar să decupezi blatul ca să încapă stâlpul, dar măcar ai loc să ţii strecurătoarea lângă oala de spaghete.

Partea drăguţă este aici camera de zi: îţi vei cumpăra televizorul recomandat de dezvoltator, că n-ai de ales. Adică (estimez la ochi) ceva cu diagonala de maxim 1 metru. Dacă vrei unul cu diagonala mai mare stâlpul îţi va astupa o parte din ecran.

Nu ştiu dacă îţi oferă o listă de produse compatibile cu garsoniera ta la semnarea contractului, dar ar trebui. Există şi o parte bună: niciodată un vecin nu va putea să se autoinvite la tine când e Primera Division: dai sonorul pe mut când sună la uşă şi apoi îl ţii de vorbă în prag trei minute – poate să încerce să se uite peste umărul tău cât vrea, nu va vedea nimic din cauza stâlpului.

Ar mai fi un detaliu elegant de menţionat: dulapurile de haine îţi astupă aproape jumătate din fereastra de la camera-living. Normal că poţi renunţa la unul din ele. Hei, renunţă la toate patru, trăieşte liber, poţi merge la birou şi în chiloţi.

Deşi în garsoniera a treia îmi place în mod deosebit spaţiul de pisică dintre dosul canapelei şi peretele ăla câş, voi vorbi despre baie. Care e sublimă atâta vreme cât ţi-ai făcut un hobby din spălatul rufelor la mână. Nu poţi pune o maşină de spălat în dreptul uşii din raţiuni evidente. Problema e că nici în dreptul budei nu o poţi aşeza. Baia are 1,60 metri lăţime, WC-ul are, cu tot cu vas, 0,60 metri, iar o maşină de spălat tot 0,60. Rezultă că îţi rămân 40 de centimetri între cutia de tablă şi marginea vasului de toaletă. În condiţiile în care o talpă de adult are în jur de 30 de centimetri şi orice mişcare de ridicare presupune împingerea corpului (şi implicit, a genunchilor în faţă), cum ai descrie experienţa ta în garsoniera aceasta?

Oricum, eu zic să te grăbești, pe site-ul dezvoltatorului e o numărătoare inversă (se vede în imagini – stânga sus), nu ştiu ce înseamnă, dar îmi transmite un sentiment de urgenţă.