Publicitate
Știri

Care sunt cele mai grave probleme ale românilor din afara Bucureștiului, care-i scot în stradă

Când nu protestează pentru justiție, românii cer drumuri, autostrăzi sau aeroporturi.

de Ioan Stoleru
20 Noiembrie 2017, 10:47am

Fotografie via pagina de Facebook „Împreună pentru A 8”

Protestele masive din ianuarie-februarie anul ăsta au mai avut un efect, pe lângă abrogarea celebrei Ordonanței 13. Unul mai puțin evident, dar foarte important: le-a stârnit oamenilor pofta de a ieși în stradă pentru a-și cere drepturile. Chiar și chestii de interes local, cum ar fi drumuri, autostrăzi, aeroporturi. Așa se face că numai în ultimele câteva luni, în toată țara, au avut loc proteste locale. Hai să-ți dau câteva exemple ca să înțelegi ce-i frământă pe oameni.

Ieșenii vor autostrada A8

Fotografie via pagina de Facebook „Împreună pentru A8”

Peste o mie de persoane s-au unit pe 4 noiembrie într-un lanț uman lung de sute de metri în centrul Iașului și au strigat „Împreună pentru autostradă”, mai exact aia care ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și în general Moldova, cea mai săracă regiune din România, de restul țării.

Pe un panou de pe pietonalul Ștefan cel Mare, unde s-a întâmplat treaba asta, oamenii au pus mesaje precum „Moldova e în Europa şi vrea autostradă”, „Pe lângă autostradă vrem şi tren de mare viteză”, „Autostrada Unirii pentru toţi”.

Ăsta e un subiect sensibil pentru moldoveni și mai ales pentru ieșeni, supărați că orașul, deși are un potențial comparabil cu al Clujului, să zicem, a rămas grav în urmă din cauza izolării de vestul țării și implicit de Occident, cu un aeroport vai de el și fără autostradă.

Citește și: Cum a fost protestul la care 15 000 de români le-au spus corupților că nu pot controla Justiția

Așa că treaba asta cu lanțul uman nu a fost singura mișcare de genul. Cu două luni în urmă, la începutul lui septembrie, sub aceleași slogane, un convoi de vreo o sută de mașini (mașini mici personale, tiruri și taxiuri) și motoare a făcut drumul Ungheni – Iași – Tg. Mureș într-un marș de trei zile.

Și protestul ăsta a avut același scop: să-i tragă pe politicieni de ureche că autostrada asta a rămas de ani de zile doar în stadiul de plan. Cum o eventuală autostradă pe ruta asta ar avea un impact economic pozitiv și asupra Republicii Moldova, mișcarea a fost susținută și de oameni de acolo.

Pe mașini erau mesaje precum „Vrem autostrada Moldova-Ardeal”, „Moldova vrea autostradă” sau „Nu izolați Moldova”. Printre inițiatorii protestului se numără ingineri, lectori, profesori universitari, economiști și studenți, reuniți în asociațiile „Împreună pentru autostrada Ungheni – Iași - Târgu Mureș” și „Moldova vrea autostradă”.

De notat totuși că nu este prima problemă de interes local care scoate ieșenii în stradă. În 2013, o serie de proteste îndreptate împotriva Primăriei, care a tăiat în mod abuziv teii din centru, înlocuindu-i cu salcâmi japonezi, au determinat administrația să revină asupra deciziei, așa că au fost plantați din nou tei.

Gălățenii s-au săturat de gropi pe șosele

Fotografie via Mediafax

Deloc surprinzător că în alt oraș din Moldova s-a ieșit la protest pentru infrastructură. Zeci de mașini au mers în septembrie cu viteză redusă pe DN 24D între Galați și Vaslui, un drum despre care șoferii se plâng că e plin de gropi și denivelări și nu a mai fost reparat de peste 25 de ani, acuzând Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și autoritățile locale de indiferență.

Mașinile au mers vreo oră în coloană, cu 30 km/oră, șoferii fiind nemulțumiți și de faptul că între Galați și Vaslui nu sunt indicatoare rutiere moderne sau benzinării. „Ne-am săturat de gropi și petice scumpe”, „Vă rugăm asfaltați drumul” sau „Ne-am săturat de gropi și de nepăsare” au fost printre mesajele protestatarilor, care au cerut și montarea de indicatoare rutiere.

„De 25 de ani se fac numai peticiri, dar niciodată nu se asfaltează, iar acolo unde se fac cârpeli, calitatea asfaltului este foarte proastă. Acum două săptămâni s-au acoperit niște gropi, dar asfaltul a sărit”, spuneau cei care au inițiat protestul. Au mai zis și că vor protesta în continuare, până când drumul va fi asfaltat.

În Caraș-Severin s-au plantat flori în gropile din asfalt

Și la Caraș-Severin a avut loc un protest similar în martie, când vreo 50 de șoferi au mers 17 de kilometri de șosea cu steaguri în geam și claxonând pentru că drumul județean 571, care leagă DN 57 de Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, e plin de gropi și n-a mai fost renovat de peste 10 ani.

S-au alăturat protestului localnici din satele din împrejurimi, consilieri locali și proprietari de pensiuni din zonă, nemulțumiți că și turismul din zonă are de suferit din cauza drumului prost. La final, în localitatea Ciuchici din județul Caraș-Severin, protestatarii au plantat flori în gropile din carosabil.

Brașovenii au protestat cu trolere și geamantane ca să aibă aeroport

Fotografie de Mircea Antonescu via Facebook

Tot în septembrie, vreo 200 de oameni au protestat în fața Prefecturii Brașov, pentru că, deși toate guvernele de până acum au promis bani pentru un aeroport aici, finanțarea n-a venit niciodată – nici un leu.

Așadar brașovenii au ieșit cu geamantane și afișe pe care au scris mesaje ca „Aeroportul Braşov 2050?” sau „Guvernul îngroapă Aeroportul. Doar 20% din banii necesari alocaţi Braşovului“ – procentul ăsta se referă la suma alocată Consiliului Județean la ultima rectificare (4.9 milioane lei în loc de 25 de milioane), iar CJ va lua bani de la investiții pentru a compensa, deci încă o dată nimic pentru aeroport.

Consiliul Județean a construit la un moment dat o pistă pentru aeroportul care n-a mai fost făcut, care stă nefolosită de trei ani.

Citește și: Toate momentele în care protestele tale leneșe de pe Facebook au schimbat România

Doar pista a costat 17 milioane de lei și ar mai fi nevoie de încă vreo 57 de milioane de euro pentru terminalul de pasageri, turnul de control, parcare și altele necesare pentru a avea un aeroport funcțional și la Brașov, ca să nu mai faci cinci ore pe DN1 într-o duminică obișnuită.

Studiile arată că un aeroport în Brașov, al doilea oraș turistic din țară și cel care atrage ce mai mulți străini care vin aici în concediu, ar avea cel puțin 300 000 de pasageri anual, însă nu pare să-i pese cuiva din cei care-au trecut pe la conducerea țării.

Fotografie de Mircea Antonescu via Facebook

Clujenii au aeroport, dar vor ca autoritățile să-l facă mai mare

Vreo 150 de angajați ai Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca au protestat săptămâna trecută în fața Consiliului Județean pentru că președintele instituției vrea să schimbe conducerea aeroportului și spun ei că asta ar duce la blocarea proiectelor de dezvoltare aflate în desfășurare.

„Vrem dezvoltarea aeroportului”, „Vrem progrese, nu regrese” și „Noi nu suntem manipulați” au fost printre mesajele de pe pancartele protestatarilor, nemulțumiți de ordinul dat de CJ la finalul lui septembrie pentru numirea unui director nou la aeroport.

Angajaților protestatari li se pare dubios că, deși traficul aerian a crescut cu 50% față de anul precedent, CJ a luat decizia ca directorii de regii să fie demiși.

Protestatarii au mai contestat și faptul că neînțelegerile blochează dezvoltarea aeroportului - una care devine tot mai necesară cu cât în ultimii doi ani au apărut 25 de destinații noi -, cum ar fi întârzieri în acordarea de către CJ de avize sau autorizații de reparații și construcții.

Nu știu dacă sunt eficiente aceste proteste, dar îmi doresc sincer să fie. Chiar dacă presa centrală le acordă, de regulă, cel mult o știre de coloană, mitingurile astea sunt la fel de importante ca cele organizate în București. Pentru legile justiției, spre exemplu. Sunt importante pentru că-mi arată că oamenii au devenit conștienți că pot schimba lucruri, chiar și pe plan local, dacă pun presiune pe autorități.