Fotografie de Shutterstock
Imaginează-ţi că eşti la o şedinţă. E o şedinţă din aia de luni dimineaţa care durează o veşnicie şi nu ajunge la nicio concluzie, iar tu-ţi admiri performanţa de a ţine o cană goală de cafea în echilibru pe un genunchi. Ca prin vis, încă o auzi pe Brenda de la contabilitate cum debitează ceva plictisitor şi te concentrezi mai atent la cană. Eşti foarte bun la echilibristica cu căni. Neaşteptat de bun. Poate ai putea participa la o emisiune TV. Poate poţi să ţii două căni deodată şi să mănânci un KitKat în acelaşi timp. Mamă, ce tare ar fi! Sunt prea bun să fiu la şedinţa asta, îţi zici în gând. Mult prea bun.Şi faza ciudată e că ai dreptate. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că persoanele creative şi inteligente au tendinţa să cadă pe gânduri în timpul şedinţelor. Dar e şi un şpil: numai oamenii cei mai deştepţi sunt în stare să intervină din când în când în discuţie fără să pară picaţi din lună.
Studiul a fost făcut de Intitutul Tehnologic din Georgia Institute of Technology şi cercetătorii au măsurat tiparele activităţii cerebrale a o sută de oameni cu ajutorul unui aparat RMN.Participanţilor li s-a cerut să se uite într-un punct fix din aparat, iar cercetătorii au analizat care părţi din creier au devenit active când aceştia nu se gândeau la nimic special. Ideea era să vadă cum lucrează zonele din creier în stare de repaos. Apoi, cercetătorii au testat abilităţile creative ale participanţilor, pentru a le compara cu datele de la RMN. Participanţii au fost întrebaţi şi dacă visează adesea cu ochii deschişi.Rezultatul a fost că cei care folosiseră cea mai diversă gamă de zone cerebrale în stare de repaos au avut şi cele mai mari scoruri la testele de creativitate. Mai mult, tot ei au fost şi cei care tind să viseze cu ochii deschişi.„Oamenii privesc în general reveria ca pe un lucru rău. Încerci să fii atent şi nu poţi. Datele noastre arată că nu e adevărat întotdeauna. Unii oameni au creiere mai eficiente", explică profesorul Eric Schumacher, co-autor al studiului, în Science Daily. „Concluziile noastre mă duc cu gândul la stereotipul profesorului distrat, un om genial, dar care e în lumea lui, adesea rupt de ce se întâmplă în jurul lui."Autorii studiului atrag atenţia că rezultatele sunt incomplete, pentru că evident că e o diferenţă între a visa cu ochii deschişi fiindcă ai înţeles deja ce se discută şi a visa fiindcă eşti pe dinafară. „Sunt diferenţe importante de la individ la individ, care trebuie luate în calcul, cum ar fi motivaţia sau intenţia unei persoane de a se concentra asupra unui lucriu", a declarat celălat autor al studiului, Christine Godwin.
Publicitate
Studiul a fost făcut de Intitutul Tehnologic din Georgia Institute of Technology şi cercetătorii au măsurat tiparele activităţii cerebrale a o sută de oameni cu ajutorul unui aparat RMN.Participanţilor li s-a cerut să se uite într-un punct fix din aparat, iar cercetătorii au analizat care părţi din creier au devenit active când aceştia nu se gândeau la nimic special. Ideea era să vadă cum lucrează zonele din creier în stare de repaos. Apoi, cercetătorii au testat abilităţile creative ale participanţilor, pentru a le compara cu datele de la RMN. Participanţii au fost întrebaţi şi dacă visează adesea cu ochii deschişi.Rezultatul a fost că cei care folosiseră cea mai diversă gamă de zone cerebrale în stare de repaos au avut şi cele mai mari scoruri la testele de creativitate. Mai mult, tot ei au fost şi cei care tind să viseze cu ochii deschişi.„Oamenii privesc în general reveria ca pe un lucru rău. Încerci să fii atent şi nu poţi. Datele noastre arată că nu e adevărat întotdeauna. Unii oameni au creiere mai eficiente", explică profesorul Eric Schumacher, co-autor al studiului, în Science Daily. „Concluziile noastre mă duc cu gândul la stereotipul profesorului distrat, un om genial, dar care e în lumea lui, adesea rupt de ce se întâmplă în jurul lui."Autorii studiului atrag atenţia că rezultatele sunt incomplete, pentru că evident că e o diferenţă între a visa cu ochii deschişi fiindcă ai înţeles deja ce se discută şi a visa fiindcă eşti pe dinafară. „Sunt diferenţe importante de la individ la individ, care trebuie luate în calcul, cum ar fi motivaţia sau intenţia unei persoane de a se concentra asupra unui lucriu", a declarat celălat autor al studiului, Christine Godwin.