Câți oameni mor, de fapt, în București, din cauza poluării

Într-un interviu de la Europa FM se întâlnesc Ciprian Ciucu, consilier municipal la Primăria Capitalei, și viceprimarul Bucureștiului, Aurelian Bădulescu - acesta din urmă e omul care a abuzat fizic și verbal trei colege consiliere, chiar sub ochii primarului Gabriela Firea.

În emisiunea asta radio, însă, se întâmplă altceva, la discuția despre poluarea aerului în București. Ciucu spune că în fiecare an mor opt mii de bucureșteni din cauza noxelor, iar viceprimarul, ingenuu, întreabă dacă e mult.

Acum, și doi morți din cauza poluării ar fi mult pentru un politician cu minimă compasiune și preocupat de binele public. Pentru comparație:

Accidentul aviatic de la Balotești a avut 60 de morți.

Nu o să obosesc să întreb - acum și în următorii 40 de ani – cum dracu îi puteți vota pe aștia? Cu toată naivitatea de care sunt capabil, continuu să cred că totuși astfel de abrutizare și ignoranță e greu de găsit.

Dar e mai mult de atât. Cum au ajuns și ceilalți tot aici?

Ciucu, intelectualmente, e mult peste viceprimar. Nu e agramat, frazele pe care le construiește au logică, anacolutul nu îi stâlcește comunicarea. Mai mult pare chiar informat pe probleme și politici publice, fie ele și de mediu. Dar de unde a scos el 8 000 de morți? Pe ce se bazează? Pe mine m-a intrigat cifra asta. Totuși 8 000 de morți pe an din cauza „bolilor respiratorii cauzate de noxe periculoase" bate către poluare de oraș sovietic. (Mai cred că prin noxe –NOx – tânărul consilier înțelege „toate elementele și compușii care poluează aerul", adică și SOx, pulberi în suspensie, CO, O3 etc. Dar sunt răutăcios.)

Pentru toată România, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează peste 14 000 de morți anuale din cauza poluării aerului. Detalii interesante legate de estimările OMS sunt aici.

Încă nu știu despre ce studiu vorbește consilierul PNL de la primărie. Dar ultimul care a fost făcut datează din martie 2011 și e semnat de Irina Pop (née Bota), la acea vreme cercetătoare la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. Presupun că Ciucu face referire la studiul ăsta. Am agățat-o online pentru un interviu scurt.

VICE: Ciucu menționează numărul 8 000 (de morți). Ce este de fapt cifra asta?
Irina Pop: Cifra asta cred că este o greșeală. Acum șase ani am scris raportul pentru Ecopolis în care am estimat efectele poluării aerului asupra sănătății oamenilor în București, mai ales în ce privește numărul de îmbolnăviri și decese. Probabil că între estimarea de peste 800 de morți din studiu (adulți pe o perioadă de șase ani) și 11 500 de internări în spital pentru boli cronice respiratorii (doar în 2009) s-a produs o confuzie și s-a ajuns la morți de ordinul miilor. Știu că situația calității aerului s-a înrăutățit din 2011 până astăzi, dar nu e posibil să fi ajuns la 8 000 de morți anual.

Studiul Ecopolis este ultimul și e de acum șase ani. Te sperie treaba asta?
Studiul este de șase ani, dar datele din el acoperă perioada 2004-2009, deci de fapt cifrele sunt de opt ani sau mai vechi. Principala sursă a poluării aerului în București este traficul. Gândește-te la cum e acum traficul în raport cu 2004-2009 și o sa-ți dai seama cam cum stăm. Ce mă sperie mai tare decât faptul că nu avem date mai recente, este că autoritățile nu fac absolut nimic. Nici în spațiul public nu se vorbește despre asta decât rar și fără consecințe.

Care sunt concluziile studiului, pe scurt? Care este numărul de morți corelat cu poluarea aerului?
Pe scurt, noi am susținut că în perioada studiată au murit în București aproximativ 814 adulți și 226 bebeluși cu vârsta mai mică de 1 an, deci în total peste o mie de persoane, doar din cauza depășirilor concentrațiilor admise pentru pulberile în suspensie PM10. La asta se adaugă efectele pulberilor PM2,5 și ale altor poluanți pentru care nu am avut suficiente date să facem estimări. Ne-am obișnuit să ne uităm la cifrele astea ca și cum nu ar însemna nimic, dar mie mi se par îngrozitoare.

Este echivalentul prăbușirii unui avion de pasageri (să zicem un Boeing 737) plin cu bebeluși, din cauze care pot fi evitate prin politici publice. Să mai spun încă o dată: pentru că autoritățile - în primul rând Primăria Municipiului București - nu au luat măsuri, de când am scris studiul și până acum, încă o mie și ceva de bucureșteni au murit din cauza poluării aerului.

Care a fost metoda de cercetare? Vrei să explici pe scurt cum dovedești/estimezi că decesele adulților și beblușilor sunt corelate cu depășirile valorilor de PMs sau de alte elemente?
Ca de obicei, în România, accesul la informații este o mare problemă. Cum nu se publică nimic, singura sursă de informații ar fi datele brute privind măsurătorile realizate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), care ar trebui să fie publice la calitateaer.ro. Dar estimările zilnice nu există (pur si simplu apar tabele goale). Nici dacă ar exista pe site măsurătorile brute nu ar fi relevante pentru PM10 ș PM2,5 pentru că trebuie validate de analize de laborator, și chiar dacă ai avea valorile validate, tot nu poti să estimezi situația decât colectând date pe o perioadă lungă de timp. Asta am făcut și noi, am colectat date brute și am cerut măsurătorile validate din urmă de la ANPM, că avem o bază de date mare cu care să putem estima nivelul de poluare (adică depășirile față de valorile admise pentru populație conform OMS în medii zilnice, lunare și anuale) pentru toate stațiile de monitorizare a calității aerului din București. Despre îmbolnăviri și morți nu am putut să obținem date brute relevante, la capitolul statistici de sănătate stăteam foarte prost, așa că le-am estimat noi folosind coeficienți și funcții de corelație din studii de specialitate realizate în străinătate.

Practic, studiile spun că o depășire a nivelului de PM10 de x puncte ca medie anuală crește numărul de decese evitabile cu y% față de rata obișnuită a mortalității. Am aplicat o formulă la adulți, alta la bebeluși și alta la îmbolnăviri cronice, le găsiți pe toate în studiul Ecopolis (link). Eu, când am făcut prima dată calculele, am crezut că greșesc, că nu pot să fie atâția morți din cauza poluării aerului. Apoi am verificat rezultatele cu un expert în sănătate publică (Alin Preda) ca să fiu sigură că nu spun aiureli.

Deci, a avut studiul vreun impact? Ce trebuie să se întâmple acum și în viitorul apropiat?
Din păcate, impactul a fost doar mediatic. Au scris niște ziare, am fost pe la televizor, ne-au citat în The Independent și apoi a uitat toată lumea. Măsuri trebuie să ia autoritățile centrale și locale - investiții în transport alternativ, îmbunătățirea și implementarea standardelor acceptate de poluare (inclusiv prin instrumente de taxare), rute ocolitoare pentru orașe, piste de bicicliști, în general tot ce înseamnă transport durabil. Iar nouă trebuie să ne pese. Să cerem primarilor, consilierilor locali, candidaților, parlamentarilor, guvernului, să adopte politici publice de reducere a poluării. Să le scriem, să protestăm, să nu-i mai votăm, dacă nu iau măsurile astea. Altfel, e mai simplu pentru ei și mai puțin costisitor politic să murim încet de poluare decât să plătim mâine o taxă mai mare (dar să știm pentru ce) sau să luăm autobuzul.

În București mie mi se pare că nu s-a întâmplat nimic din ce ceream acum șase ani, dimpotrivă, poluarea e mai mare, iar politicile doamnei Firea nu-mi sună bine deloc. Așa că, în curând, cu doi copii mici, eu o să plec. Pot să semnez petiții (aici) și să le scriu e-mailuri fără să respir aerul de-aici.