Publicitate
Tech by VICE

Praful de asteroid ar putea ajuta la răcirea climei

Un studiu nou asociază o coliziune a unui asteroid cu o perioadă de răcire și o explozie a biodiversității de acum 466 milioane de ani, ceea ce sugerează că praful de asteroizi ar putea stopa criza climatică de azi.

de Becky Ferreira; translated by Oana Maria Zaharia
24 Septembrie 2019, 10:02am

Artă conceptuală cu o coliziune a unui asteroid. Imagine: Don David, Southwest Research Institute

Praful care a rezultat după coliziunea unui asteroid cu alt corp, dincolo de orbita planetei Marte acum 468 de milioane de ani, s-ar putea să fi declanșat o eră glaciară și o explozie de biodiversitate pe Pământ.

Descoperirea, publicată pe 18 septembrie în Science Advances, e un exemplu incredibil al felului în care evenimentele din spațiul cosmic pot exercita o influență majoră asupra climei și a evoluției planetei noastre. Condusă de Birger Schmitz, profesor de geologie la Universitatea Lund din Suedia, investigația demonstrează cum praful de asteroizi poate duce la răcirea climei globale.

Oamenii de știință dezbat de multă vreme factorii din spatele marelui Ordovician care a dus la biodiversificarea vieții (GOBE) și a început acum 466 de milioane de ani. Numărul de familii de nevertebrate marine s-a triplat în această perioadă de răcire globală, iar animalele complexe precum branhiopodele, gastropodele și bivalvele au ajuns să domine oceanele. (În acest punct, viața nu se diversificase pe uscat.)

Ciocnirea violentă a unui asteroid cu lățimea de 160 de kilometri, de tip L chondrite, a răspândit praf în toată atmosfera Pământului. Încă simțim influența acestei coliziuni, pentru că o treime din meteoriții care ajung pe Pământ fac parte din corpul asteroidului L, conform studiului.

S-ar putea ca ciocnirea cosmică să fi declanșat o perioadă de răcire globală prin filtrarea luminii solare, ceea ce a cauzat scăderea nivelului mării, după ce la poli s-a format gheață. Schimbările climatice pot fi devastatoare pentru viața pe Pământ, dar cum această răcire a avut loc treptat, probabil a stimulat adaptarea și a deschis nișe vaste. Această idee că o doză de stres ecologic poate cataliza biodiversitatea se cheamă „intermediate disturbance hypothesis”.

Conform lui Schmitz, acest fenomen cosmic ar putea fi responsabil și pentru alte ere glaciare de-a lungul istoriei Pământului. Suntem interesați să vedem dacă și alte episoade glaciare majore au fost cauzate de praful de asteroizi, a scris el într-un e-mail.

1568828573283-211377_web
O fosilă de meteorit din corpul asteroidului L, de acum 466 de milioane de ani. În partea de sus a imaginii e fosila unui nautiloid. Imagine: Muzeul Field, John Weinstein.

Teoria coliziunii e convingătoare, dar oamenii de știință au mai dezbătut în trecut concluzia că GOBE s-ar fi sincronizat cu coliziunea asteroidului. Un studiu din 2017 din Nature Communications sugera că biodiversificarea începuse deja când a ajuns praful asteroidului pe Pământ și că evenimentele nu au avut nicio legătură.

Schmitz și colegii lui și-au propus să caute rămășițe ale prafului în depozitele marine de calcar din Kinnekulle, în sudul Suediei, și în râul Lynna de lângă Sankt Petersburg, Rusia. Scopul lor a fost să contureze o axă cronologică mai precisă cu ajutorul căreia să stabilească dacă a avut loc o creștere bruscă a cantității de praf cosmic și dacă aceasta a fost corelată cu apariția unor forme de viață marine complexe. Echipa a descoperit că granulele minuscule de praf provin din asteroidul L după ce le-au comparat cu micrometeoriții din Antarctica.

Rezultatele au arătat că praful a cauzat creșterea nivelului de praf cosmic căzut pe Pământ de o mie de ori, iar acest nivel s-a păstrat timp de cel puțin două milioane de ani. Echipa a mai găsit dovezi că micrometeoriții din asteroidul L au sosit pe Pământ cu mii de ani mai devreme decât se sugera în studiul din 2017.

Din acest motiv, cercetătorii au zis că e foarte posibi ca creșterea nivelului de praf cosmic să fi fost unul dintre factorii principali ai perioadei de răcire.

Pe lângă răcirea climei, e posibil ca praful să fi acționat ca un fertilizator pentru apele oceanice și să fi dus la creșterea biodiversității. „Acest tip de praf extraterestru e foarte bogat în fier, iar particulele nanometrice de fier au ajuns pe suprafața oceanului”, a zis Schmitz.

„Multe regiuni din ocean sunt bogate în nutrienți, dar le lipsește fierul”, a adăugat el.

Dacă acest fier extraterestru a hrănit animalele marine străvechi, atunci s-ar putea să fi cauzat și creșterea depozitului de dioxid de carbon biologic din oceane. Atât urma atmosferică produsă de praf, cât și bioproductivitatea crescută a organismelor marine s-ar putea să fi jucat un rol în reducerea dioxidului de carbon din atmosferă și răcirea climei.

Schmitz e de părere că această descoperire deschide niște oportunități noi în geoinginerie.

„Ar fi extrem de important să stabilim dacă nivelul dioxidului de carbon a scăzut datorită fierului fertilizant și a bioproductivității crescute sau dacă praful a fost factorul principal care a dus la răcire”, a zis Schmitz. „Astfel, am putea preveni încălzirea globală catastrofală care ne așteaptă cu ajutorul geoingineriei.”

Echipa a încheiat studiul cu un scenariu de geoinginerie care ar implica direcționarea unui asteroid către primul punct Lagrange, care e o locație stabilă situată la peste un milion de kilometri de planeta noastră, în direcția Soarelui.

Pământul ar putea fi presărat cu praf din această rocă spațială, ceea ce ar putea duce la un efect prelungit de răcire, au scris autorii studiului.

Bineînțeles, orice tip de soluții de geoinginerie va necesita cercetări meticuloase și dezbateri publice pentru a evita riscul unei destabilizări accentuate a climei. Având în vedere că asteroizii au fost implicați în extincțiile locale și globale ale anumitor specii, va fi interesant să luăm în considerare rolul pe care aceste obiecte extraterestre l-au jucat în stimularea și protejarea vieții pe Pământ.

Abonează-te la newsletterul VICE despre Săptămâna Schimbărilor Climatice, în care vei primi cele mai bune articole despre mediu.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.

Tagged:
Asteroid
cercetare
incalzire globala
schimbari climatice
biodiversitate
mediu
racire