Am vorbit cu oamenii care fac Armata Română virală pe Internet

S-au dus vremurile în care poveștile despre răcănie (nr: perioada în care ești recrut) se transmiteau din generație-n generație la o bere băută-n grabă în vreun birt infect de pe peronul gării. Până nu de mult, pifanii căscau gura la veteranii scăpați în permisie, care se împăunau cu tot felul de aventuri și povești din armată, o combinație primitivă de testare a bărbăției și umilință de cea mai joasă speță. Cam de prin 2007, de când armata nu mai e obligatorie, imaginea militarilor români s-a îmbunătățit considerabil.

Generalii burtoși, cu engleza stâlcită mai ceva ca tovarășul Iliescu și idei mai comuniste ca ale administratorului tău de bloc care și-n ziua de azi e de părere că armata aia te făcea bărbat adevărat, au fost înlocuiți de o generație de bărbați și femei care au înțeles destul de repede că imaginea Armatei Române nu mai poate fi rezumată la povești despre frecatul veceului cu periuța de dinți prin cazărmile patriei sau prezentată la emisiuni sforăitoare despre cum ne apărăm noi țara cu tehnică militară de la 1900 toamna.

Inevitabil, valul schimbării s-a potrivit ca o mănușă cu explozia social media. Din 2012, armata și-a deschis, rând pe rând, pagină de Facebook, canal de Youtube, cont pe Instagram și mai nou, chiar și profil pe Tik Tok, unde distribuie unele dintre cele mai haioase și creative clipuri ale vreunei instituții publice din România. Per total, peste 150 de conturi și pagini de socializare ale MApN-ului adună zilnic zeci de mii de like-uri, share-uri și vizualizări. Postări apreciate din ce în ce mai mult de tinerii din România îi fac pe aceștia să se gândească serios la o carieră militară mai mult decât orice altă metodă de recrutare folosită până acum.

Am vrut să înțeleg cum s-a produs această schimbare în interiorul uneia dintre cele mai rigide instituții ale statului român, ce rol joacă social media în procesul de recrutare, dar mai ales cine sunt oamenii responsabili de noul look al Armatei. Așa că am luat legătura cu ei pe Facebook, unde am aranjat toate detaliile unei vizite la sediul Ministerului Apărării Naționale din București.

Deși suntem în NATO de ani buni, sediul central al Armatei păstrează încă aerul comunist specific mai tuturor instituțiilor publice din România. Mai-marii din MApN își fac veacul în clădiri mamut, cu holuri de un gri sumbru, întunecate și reci, cu uși capitonate din care mai răsare câte o siluetă în uniformă agățată de vreo mapă cu acte, singura dovadă că aici viața se dezvoltă.

Nici măcar biroul celor de la social media, acest adevărat avanpost informatic al forțelor armate, nu e cine știe ce: o cameră de mărimea unei garsoniere din Militari, cu mobilă de pe vremea lui Pazvante. Mă întreb ce-i motivează pe oameni ăștia să facă ceea ce fac într-un astfel de loc, când ar putea lejer să facă fix același lucru, probabil pe bani mai mulți, într-o corporație din buricul târgului, care aduce mai mult a 2019 și mai puțin a 1984.

Răspunsul vine aproape la unison din partea celor șapte membri ai echipei: e pasiune. Alin este șeful Biroului de Comunicare Online, jovial și relaxat, la vreo 40 de ani. Roxana răspunde de imaginea Forțelor Speciale. Alexandra este omul din spatele textelor postărilor armatei și bloggeriță. Antonia, stagiar, este la 22 de ani cea mai tânără membră a echipei. Radu e probabil cea mai recunoscută figură a Armatei Române în rândul tinerilor datorită vlog-ului său. Plus cei doi funcționari publici, care se ocupă de monitorizarea presei, contul de Twitter și blogul instituției, dar și de postări ca toți ceilalți atunci când timpul le permite.

„Clar, e pasiune. Dacă nu ești genul de persoană care să iasă din zona de confort, să vină cu idei, să creadă în genul ăsta de proiecte, nu reziști prea mult”, îmi spune colonelul Renato Nadolu, șef serviciu Relații Publice, care se alătură discuției. Cu toate că echipa e una dintre cele mai diverse ca vârstă și gen, disciplina militară și ierarhia sunt încă la loc de cinste. În timp ce Renato și Alin vorbesc cel mai mult, cei mai tineri ascultă fără să întrerupă, iar când o fac, caută mai întâi din priviri aprobarea celor mai mari în grad.

Dar atmosfera se destinde repede și oamenii sunt bucuroși să vorbească despre munca lor, mai ales că unii dintre ei au fost aici încă de când s-a dat drumul paginii de Facebook, în 2012. „Ne-am dat seama că pierdem contactul cu publicul, care voia să afle chestii despre Armată și nu aveau de unde, în afară de emisiunile TV. Așa nici nu mai depindem de canalele clasice de difuzare, unde mesajul poate nu ajunge cum ne dorim, din rațiuni de timp de emisie, spațiu în pagină șamd. Pe canalele noastre de social media, transmitem exact imaginea pe care o vrem”, adaugă el.

Deși eforturile Armatei Române de a schimba percepția oamenilor despre instituție sunt lăudabile, încă mai există o formă de promovare pe social media cu ajutorul unor femei-soldat al căror sex-appeal pare să fie skill-ul cel mai important. Un exemplu în acest sens e chiar pagina de Facebook Femeile din Armata României, care te trimite cu gândul mai mult la armata lui Gaddafi și mai puțin la o instituție europeană membră NATO. Bine, se poate și mai rău. Pe lângă ce postează colegii lor care administrează pagina de Facebook a Poliției Române, contul ăsta cu românce sexy în uniformă militară e chiar cuminte. Și totuși, ce părere au tinerii și tinerele din echipa social media despre asta?

„În primul rând, aia nu e o pagină oficială a Armatei Române”, se apără Alin. „Știm cine o deține. E un cadru militar, pozele sunt făcute în locuri în care civilii nu au acces, dar noi nu le putem interzice să publice astfel de fotografii câtă vreme nu încalcă regulamentul și nu contravin normelor și dispozițiilor interne”, adaugă colonelul Nadolu. Roxana susține că, de multe ori, chiar femeile trimit pozele la pagina asta, iar genul acesta de postări sunt din ce în ce mai rare pe conturile de social media ale MApN-ului.

Chiar dacă sunt militari selectați pe sprânceană, membrii echipei de social media nu sunt perfecți și nici nu pretind asta. Învață din greșeli și sunt în general deschiși sugestiilor care le-ar putea îmbunătăți comunicarea cu fanii din mediul virtual.

Cu buget de promovare inexistent, fără niciun fel de training specializat, de multe ori folosindu-se de echipamentul propriu, rezultatele obținute în ultimii ani par mai mult o încununare a pasiunii lor pentru promovarea valorilor și principiilor ce stau la baza carierei militare și mai puțin un efort asumat pe deplin de cei care decid bugetele instituției. Iar succesele nu sunt puține. Echipa asta mică, dar ambițioasă, a dat mai multe virale și a primit mai multe aprecieri virtuale decât orice altă instituție publică din România.

Una dintre postările cele mai distribuite și apreciate pe Facebook a avut legătură cu check-in-ul accidental a lui lui Snoop Dog la Bogata, în județul Mureș, în loc de Bogota, Columbia. Întâmplarea face ca acolo să existe și un poligon de tragere al Forțelor Speciale, tipii ăia care merg în cele mai periculoase misiuni în teatrele de operație unde România are militari. Pe fază, echipa de social media a postat repede o fotografie pe Facebook cu membrii comandoului de elită și mesajul: „Snoop, și noi suntem aici. Ești în siguranță!”. Postarea a devenit imediat virală, cu peste 2 600 de like-uri și sute de share-uri în numai câteva ore. „Sănătate să aibă omul care a scris asta și omul care l-a angajat pe omul care a scris asta. În sfârșit! Bună treabă, jos cascheta!”, a comentat un utilizator.

Un homecoming filmat chiar de un membru de familie a strâns aproape o sută de mii de like-uri pe Facebook, în timp ce o postare ironică de ziua Serviciului Român de Informații a fost la fel de apreciată de internauți.

Dar, când vine vorba de o contabilizare a eforturilor de recrutare, răspunsul este incert. Echipa nu are o cifră exactă a numărului de recruți care s-au alăturat forțelor armate în urma postărilor de pe rețelele sociale, dar ce observă fiecare, când merg prin licee sau la diferite întâlniri cu tinerii, aceștia sunt din ce în ce mai atrași de armată și datorită eforturilor lor.

Asta se vede cel mai ușor în cazul lui Radu Chirilă, tânărul de 24 de ani care este singurul vlogger al Armatei Române. „Merg prin licee să le vorbesc elevilor despre cariera militară și din ce în ce mai mulți îmi spun că au văzut vlogul meu și ar vrea și ei să urmeze o carieră în domeniu”, susține tânărul sublocotenent ale cărui clipuri pe canalul de YouTube al Armatei sunt printre cele mai vizualizate produse video ale instituției. Vlogul său, „Pe loc repaus”, ajunge la elevi care altfel n-ar fi auzit niciodată de cariera militară. Cele mai recente studii susțin că tinerii nu se mai uită aproape deloc la TV și nici nu se mai informează din alte surse media așa-zis „clasice”.

Dincolo de clipurile și mesajele optimiste, paginile de social media sunt și un spațiu în care se postează despre camarazii căzuți la datorie în teatrele de operații. „Asta e cea mai grea parte a muncii noastre”, îmi spune Alexandra, tânăra sublocotenent care s-a întors de curând din Afganistan și care a scris pe blogul ei despre ce înseamnă o misiune în astfel de locuri. Cel mai mult, adaugă Roxana, îi doare când, pe rețelele sociale, oamenii îi fac mercenari, că se duc să lupte în Afganistan, Irak sau Mali doar pentru bani. E unul dintre comentariile răutăcioase cel mai des întâlnite pe paginile de socializare ale MApN-ului.

Deși ar putea să măture problemele sub covor, precum colegii lor din Poliție, ei aleg să nu șteargă astfel de comentarii și, pe cât posibil, să le explice oamenilor, în privat, de ce o misiune în zone de conflict nu se rezumă doar la bani. Singurele comentarii pe care le șterg, susțin membrii echipei, sunt cele cu înjurături sau care promovează un mesaj ce contravine regulilor de conduită postate la disclaimer.

Anul trecut, în aprilie, s-au confruntat cu primul fake news serios. O pagină cu numele Armata Română, membră NATO a postat un așa-zis mesaj de condoleanțe pentru doi soldați români căzuți la datorie în Afganistan. „Sunau telefoanele, de la presă, de la familiile celor care erau în misiune, comentarii de solidaritate cu familia. Era haos”, zice colonelul Renato Nadolu. „Chiar și noi ne-am întrebat dacă s-a întâmplat vreo nenorocire fără să știm, ceea ce ar fi fost aproape imposibil, având în vedere că noi gestionăm toată comunicarea în astfel de situații. Ne-am dat seama destul de repede că avem de-a face cu un fake news, pentru că fotografia era de la o altă repatriere. Am postat un comentariu de dezmințire, o explicație pe pagina noastră și am dat un comunicat de presă.”

Ne despărțim, cum altfel, decât cu un selfie, în biroul lor al cărui covor e plin de urme de bocanci, de la repetițiile pentru parada de Ziua Națională.