Am întrebat romi din România de ce nu vezi plăcuțe bilingve în limba lor

Săptămâna trecută, Liviu Dragnea a declarat că parlamentarii PSD nu vor vota în forma actuală proiectul UDMR prin care minoritățile primesc dreptul la plăcuțe bilingve și de a avea funcționari care le vorbesc limba în primării și dacă reprezintă mai puțin de 20% dintr-o localitate. Dragnea a spus că discuția poate porni de la 15%, față de 10%, cât propune UDMR.

Acum două săptămâni, deputații din Comisia de muncă a Camerei, în care PSD deține majoritatea, avizaseră favorabil, în regim de urgență, proiectul de lege UDMR, Digi24 reluase o afirmație făcută în vară de către sociologului Marian Preda, decan al facultății de Sociologie de la Universitatea București. Acesta pretindea că, dacă se introduc pragurile de 10% și criteriul numărului semnificativ de cetățeni, limbile maghiară și romani vor deveni obligatorii în toate instituțiile publice din București.

Intrigat de această afirmație, am luat recensământul din 2011, pe baza căruia, conform legii, se calculează procentele. După ce am redescoperit formulele Excel uitate după absolvirea facultății, calculele mi-au confirmat că povestea cu limba maghiară în administrația din București e o mare vrăjeală, în contextul în care ungurii sunt sub pragul de zece mii de locuitori, cât ar fi necesar într-un oraș cu peste o sută de mii de oameni, conform propunerii UDMR.

Pe de altă parte, la peste 24 000 de romi declarați la ultimul recensământ, modificările UDMR ar permite, teoretic, angajarea unor funcționari publici vorbitori de romani și instalarea tăblițelor bilingve. Intrigat de rezultat, am contactat mai mulți reprezentanți ai romilor să îmi spună ei cum văd povestea plăcuțelor bilingve la București.

Petre Florin Manole, deputat PSD de etnie romă, mi-a spus că el nu știe să existe nicio localitate în care să se fi pus până acum tăblițe inscripționate în română și romani.

Manole a adăugat că tema procentelor îi pare mai puțin importantă decât asigurarea unor drepturi, cum ar fi accesul la serviciile publice de sănătate în limba maternă, întărit printr-o lege emisă după ce o fată din Secuime a fost discriminată într-un spital din Cluj pentru că vorbea doar maghiara.

Pe de altă parte, discuția despre procentele din administrație i se pare lui Manole un statement politic legitim, dar care alimentează naționalismul.

Un alt reprezentant al romilor cu care am vorbit, Ilie Dincă, membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, mi-a zis că știe despre o singură comună în care există tăblițe bilingve și pentru romi, dar că nu au fost angajați și funcționari care să vorbească limba în contact cu cetățenii care vin la diversele birouri din primărie.

Au fost angajați experți în prefecturi - la birourile județene pentru romi - mediatori sanitari și școlari și profesori de limbă romani și inspectori pentru romi, numiți, mai târziu, inspectori pentru minorități naționale. De altfel, lui Dincă i se pare mai importantă angajarea de noi mediatori sanitari și școlari, în care aproximativ jumătate dintre ei și-au pierdut slujba în ultimii ani, după ce au devenit salariați ai primăriilor.

Daniel Vasile, deputat al Partidei Romilor pro Europa, mi-a spus că ar exista o comună în Bihor în care s-ar fi instalat panouri trilingve (în română, maghiară și romani) la intrarea și ieșirea din localitate, dar pentru că a aflat demult de acestă localitate, nu a știut să-mi zică numele ei.

Dincolo de faptul că primăriile nu au aplicat legea, o problemă este în faptul că romii vorbitori de romani formează sub 50% din totalul minorității rome, nu există suficienți funcționari care să vorbească această limbă. „Nu avem un asemenea corp de funcționari, care să fie acolo la firul ierbii, la ghișeu și să vorbească și limba romani, angajați conform legii administrației publice locale. Așa cum am avut un început în ceea ce privește calificarea mediatorilor, fie că vorbim de cei școlari, fie că vorbim de cei sanitari, așa trebuie să existe un start-up în ceea ce privește calificarea unor astfel de persoane".

Deputatul Partidei Romilor spune că reprezentanții guvernelor de până acum le-au reproșat lipsa acestor funcționari, dar sarcina pregătirii lor revine statului. Dintre cei trei reprezentanți ai romilor cu care am vorbit, doar Vasile consideră angajarea unor funcționari vorbitori de romani la fel de importantă ca măsurile pentru a ușura accesul romilor la educație și sănătate, fiind vorba de prezervarea identității acestei etnii.

Negocierile cu UDMR pentru scăderea pragului de 20% vor fi cu siguranță reluate, mai ales în contextul neînțelegerilor dintre PSD și ALDE. Cu toate acestea, e clar că, chiar dacă pragul procentual ar dispărea cu totul, cu toate fricile noastre rasiste, noile schimbări nu vor aduce limba romani nici pe panourile de la intrarea în București, nici la ghișeele primăriei lui Gabi Firea.