Cercetătorii au descoperit o ciupercă veche de un miliard de ani

Oamenii de știință au descoperit fosilele unui fungus care a trăit acum aproximativ un miliard de ani - da, un miliard - ceea ce îl face de două ori mai bătrân decât orice alt specimen de ciupercă descoperit până la ora actuală.

Numită Ourasphaira giraldae, noua specie a fost găsită în formațiunea Grassy Bay din Canada arctică. Cercetătorii, conduși de Corentin Loron, doctorand la Université de Liège, au descoperit aspecte esențiale ale ciupercii în fosilele de dimensiuni micrometrice, extrase din șistul neexplorat din acest loc izolat.

Descoperirea, anunțată pe 22 mai în revista Nature, nu doar că duce istoricul fosilelor cu circa șase sute de milioane de ani în urmă, dar mai și sugerează că alte organisme eucariote - un grup care include forme de viață complexe, multicelulare, precum animalele - ar fi putut să apară cam în același timp cu O. giraldae, în mijlocul Proterozoicului.

„În arborele vieții, ciupercile sunt cea mai apropiată rudă a animalelor”, a declarat Loron pentru Motherboard într-un e-mail. „Asta ne restructurează perspectiva asupra lumii, pentru că aceste două grupuri, precum și alte grupuri eucariote, ca și algele, sunt prezente și astăzi.”

„Ca atare, acest trecut îndepărtat, deși foarte diferit de ziua de azi, e posibil să fi fost mult mai modern decât credeam”, a spus acesta.

Înaintea acestei descoperiri, cele mai vechi fosile de ciuperci proveneau din șistul Rhynie, un loc din Scoția, datat cu aproximativ patru sute de milioane de ani în urmă. Oamenii de știință au mai prezentat și posibile fosile de fungi care pre-datează explozia Cambriană, o proliferare bruscă a formelor complexe de viață, care a avut loc cu 541 de milioane de ani în urmă, dar specimenele acelea nu sunt considerate dovezi certe pentru existența fungilor pre-cambrieni.

Microfosilele O. giraldae, însă, aparțin clar familiei fungilor, conform lui Loron și colegilor săi.

Echipa și-a petrecut cam un an examinând microfosilele cu tehnici imagistice de precizie, cum ar fi microscopia electronică cu scanare și microspectroscopie Raman. Analiza a dezvăluit structura celulară bistratificată asociată cu fungii, precum și filamente cu terminații sferice, care probabil conțineau spori. Studiul a mai identificat și cea mai veche dovadă fosilă a chitinei, o substanță fibroasă care se găsește în pereții celulari ai fungilor.

„Nicio altă fosilă pre-cambriană nu are o asemenea morfologie”, a spus Loron. „Datorită acestor microfosile pot fi anticipate noi modele, calibrate pentru a defini precis vechimea regnului fungilor și diverșii săi membri.”

Această cronologie împrospătată a originilor fungilor e, evident, o știre uriașă pentru pasionații de micologie, dar e relevantă și pentru oricine e interesat de apariția formelor complexe de viață pe Pământ.

Fungii joacă un rol ecologic crucial, ca principal agent de descompunere a materiei moarte, un proces care îmbogățește mediul cu nutrienții necesari pentru a susține noi generații de viață. Prezența lor pe Pământ acum un miliard de ani sugerează că e posibil ca ecosistemele să fi fost mai mature și mai complexe decât se credea anterior.

„Fungii sunt unul dintre cele mai diverse grupuri de eucariote pe care le cunoaștem și, cu toate astea, registrul lor fosil e foarte sărac”, a spus Loron. Acesta speră ca O. giraldaewill să determine cercetătorii să „descopere mai multe despre aceste organisme, care în mod clar au contribuit la formarea vieții pe Pământ, așa cum o cunoaștem în ziua de azi”.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.