#RuleazaUnVOT

Tinerii ăștia conving liceeni români să meargă la vot mai bine decât statusurile tale agresive

Am mers cu voluntarii de la campania #dedataastavotez în Medgidia, un oraș ținut în viață de o fabrică de ciment.

de Adina Florea, și Alexa Bejinariu; fotografii de Mircea Topoleanu
21 Mai 2019, 11:34am

Mădălina și Gabriel se plimbă din liceu în liceu cu o cutie plină de materiale #dedataastavotez ca să-i motiveze pe adolescenți să meargă la urne

„Mi se pare ciudat că tinerii nu-și spun cuvântul. Înțeleg că sunt pesimiști, de multe ori mergem la urne și nu se schimbă nimic. Dar e viitorul nostru, dacă noi nu facem ceva atunci cine o să o facă”, îmi spune hotărâtă Mădălina, o studentă în anul III la Studii Europene.

Atunci când nu vorbește despre anxietatea indusă de licență, ea se gândește la alegerile europene și la alea prezidențiale, cântărește în minte cât de informați sunt ori nu sunt oamenii și câți tineri o să meargă de data asta la urne. Ea votează, dar știe că mulți dintre colegii ei nu o fac, chiar dacă în joc este viitorul lor. Alegerile europene nu atrag niciodată prea mult electorat, dar tinerii par cei mai dezinteresați. În 2014, doar 29% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au mers să-i voteze pe europarlamentarii români care ne reprezintă la Bruxelles.

Mădălina crede că tinerii ar trebui să decidă, iar ca să facă asta trebuie să iasă la alegeri, să profite de toate drepturile și libertățile pe care le au pentru a spune celor puternici ce vor de la țară. De asta suntem pe autostradă, în drum spre un liceu din Medgidia.

De direcție, accelerație și frână se ocupă Gabriel, care a ieșit acum mai bine de un deceniu de pe poarta liceului spre care ne îndreptăm acum. În anii care s-au scurs de atunci și-a făcut un ONG, Community Aid Romania, și a început să organizeze evenimente sportive pentru tinerii din comunitatea care l-a făcut - Medgidia. Îi place să se implice, iar campania #dedataastavotez reprezintă pentru el o nouă ocazie pentru a face ceva.

El crede că tinerii nu merg la vot pentru că nu înțeleg cum Uniunea Europeană le-a schimbat viața. Prin urmare, problema prezenței scăzute la alegeri e rezolvabilă în ochii lui, iar soluția e una singură - informarea.

„Sunt niște oportunități pe care atunci când le avem nu ne mai dăm seama ce ar însemna să lipsească din viața noastră. Așa e și cu roamingul. Îmi este și ușor să le explic că nu plătim o grămadă pe roaming pentru că suntem în Europa, iar acest lucru se întâmplă doar în Europa”, îmi explică Gabriel strategia lui pentru a convinge liceenii să meargă la vot pe 26 mai pentru Parlamentul European.

Argumente pentru promovarea votului: granițe deschise, fonduri europene, burse Erasmus

vot

Gabriel și Mădălina s-au cunoscut la „Promotori pentru democrație europeană”, un training organizat în aprilie de Biroul de Informare al Parlamentului European. Scopul trainingului era să pregătească și să informeze tineri cu inițiativă, care sunt dispuși să se întoarcă în comunitățile lor și să vorbească despre importanța alegerilor europene.

Timp de trei zile, un grup de peste 30 de tineri au învățat cât mai multe lucruri despre UE și apoi li s-a dat o sarcină simplă: să transmită informația mai departe. Convinși că tinerii ar vota dacă ar înțelege cum le-a schimbat viața un lucru atât de abstract și îndepărtat, ei au început să meargă prin licee din țară pe banii lor.

Mădălina le-a vorbit despre alegeri elevilor din Câmpina, iar Gabriel a mers deja la un liceul teoretic din Medgidia, iar acum se întoarce în oraș pentru a le vorbi și celor de la Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu”. Are de gând să intre în patru din cele cinci licee ale orașului până la alegeri, dar dispoziția ascultătorilor săi e influențată considerabil de apropierea Bacalaureatului.

„Nu știu dacă o să meargă să voteze datorită mie, dar este important că instituțiile europene și-au dezvoltat niște site-uri cu informații bune despre ce se întâmplă în UE. Astea sunt niște pârghii pe care le pot folosi, că dacă nu aveam aceste informații puse la dispoziție îmi era poate greu și mie să sap după ele”, recunoaște Mădălina, a cărei tehnică pentru a convinge elevii să meargă la primul vot din viața lor este să le vorbească despre lucrurile bune pe care le face Uniunea Europeană: granițe deschise, fonduri europene, burse Erasmus.

În Medgidia oprim la ieșirea din oraș, chiar lângă poarta fabricii de ciment care ține în viață industria celui de-al doilea oraș ca mărime din județul Constanța. Lângă zona industrială a orașului este și liceul tehnologic pe care l-a terminat Gabriel. Se grăbește să deschidă portbagajul și să scoată la lumină materialele: tricouri, sacoșe, brățări și broșe cu hashtag-ul #dedataastavotez.

Deși mesajul a fost preluat și de partidele politice care mizează să scoată tinerii la urne, doar apoliticii pot intra în licee ca să vorbească celor mai tineri alegători de ce e important ca de data asta chiar să voteze pentru Parlamentul European.

Îmi agăț și eu o brățară de încheietură și intrăm în sala de sport a liceului, unde vreo douăzeci de elevi sunt expediați de directoare pentru a se bucura de pauză înainte de prezentare. E profesoară de matematică și se bucură că vine cineva să le vorbească elevilor despre alegerile europene. Crede că e important ca elevii să meargă la vot, dar atât ea, cât și ceilalți profesori, se feresc să aducă politica la școală. Asta nu se face.

„Nu au răbdare să se informeze. Asta e problema. Ei așteaptă să vină careva și să le spună cu cine să voteze. Însă singurul lucru pe care ți-l poate spune cineva este: du-te, mă, la vot, pe ce pui ștampila este treaba ta”, îmi spune directoarea Carmen Bratu.

vot
Pentru cei doi tineri e important ca elevii să se simtă egali în interacțiunea cu ei

Gabriel și Mădălina se grăbesc să așeze scaunele în forma unui cerc, pentru că vor să interacționeze cu elevii, nu doar să le prezinte o listă seacă a beneficiilor pe care le au pentru că România a aderat la UE.

„Așa se simt egali cu noi, le este mai ușor și lor, dar și nouă”, îmi mărturisește Gabriel.

Câteva minute mai târziu, ușa sălii de sport se deschide și încep să intre elevi. Nu se mai termină și ne uităm cu toții uimiți. Directoarea ne-a avertizat că nu o să știe câți elevi de a 12-a găsește, dar a găsit peste o sută de primi alegători.

Se ocupă repede scaunele, unii se urcă pe banca de sărituri, iar ceilalți se îngrămădesc în picioare în colțurile sălii. Cu o zi în urmă, Gabriel reușise să controleze exemplar vreo 40 de elevi, acum sunt aproape de trei ori mai mulți. Dar nu se panichează și începe să pregătească o prezentare video despre UE.

Mădălina face ordine și-i întreabă pe elevi dacă au mers până acum cu Erasmus.

„La Erasmus, băieți. La Erasmus”, chicotește un băiat cocoțat pe saltea, care recunoaște fericit că a stat trei săptămâni în Spania.

„Astea sunt burse europene, sunt facilități pe care le aveți tocmai pentru că România face parte din Uniunea Europeană. Nu se întâmpla asta înainte de 2007”, preia cuvântul Gabriel. Dar puștanii de 18-19 ani sunt prea mici ca să-și amintească ce se întâmpla ori nu se întâmpla în urmă cu 12 ani, e greu să-i aduci într-o realitate pe care au trăit-o în copilărie.

Liceenii se plictisesc, iar Gabriel promite un tricou pentru cel care răspunde corect la întrebarea:

  • „Câte state sunt în Uniunea Europeană?
  • 40
  • 40 sunt județe, mă, se ciondănesc doi adolescenți lângă mine.”

Până la urmă, câștigător este Minu, singurul care a ridicat mâna pentru a spune că sunt 28 de țări în UE.

vot
Bogdan Moșescu este administratorul public al Primăriei Medgidia

Ce înseamnă UE? „Nu știu ce să zic. Cred că sărăcie”

În mijlocul elevilor se bagă Bogdan Moșescu, city managerul de la Primăria Medgidia. Nu are decât 27 de ani, dar ocupă funcția deja de trei ani și le vorbește elevilor în calitate de apolitic despre ce a însemnat accesarea de fonduri europene pentru acest oraș.

Îi îndeamnă pe elevi să-i spună ce înseamnă pentru ei UE.

„Nu știu ce să vă zic. Cred că sărăcie”, zice Sebi. Colegii răspund cu râsete, iar Lucian răspunde că UE este libertate. Copiii strigă în cor libertate, iar dintr-un colț al sălii se aude și un „JOS PSD”.

Liceenii îl penalizează pe city manager când spune că s-au dat bani pentru sport, căci sportul nu este doar despre fotbal. Un elev e supărat că trebuia să boxeze, dar campionatul s-a anulat din lipsă de finanțare și nu vrea să audă alte scuze de la Moșescu.

Pe perete rulează un clip de promovare a UE făcut de Parlamentul European. Din păcate, clipul este în engleză și subtitrarea este invizibilă pentru elevii din spatele sălii. Oricât se vrea informare, uneori realitățile est-europene ne vin de hac.

O adolescentă îmbrăcată în roz oftează puternic, iar Gabriel oprește clipul și începe să le povestească ce anume face UE, de la roaming și până la încălzire globală.

„UE ne înarmează cu radare pentru tornade. Știți și voi că schimbările climatice sunt o mare problemă, am avut o tornadă chiar de curând în Bărăgan”, le explică Gabriel.

Însă după o oră se instalează deja haosul, iar situația e salvată de un nou concurs cu întrebări. Apoi, elevii sunt întrebați care este motivul pentru care ei merg la vot. Unii vor o școală mai modernă, un băiat vorbește de schimbarea mentalității țării, iar o colegă de-ale sale concluzionează că ei toți sunt viitorul țării, iar dacă stau acasă nimic nu se va schimba vreodată în România.

vot
Doar 29% din tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani au votat la ultimele alegeri europene

„Ce așteptări să avem de la viitor, dacă viitorul stă acasă”, zice puștoaica.

Gabriel și Mădălina îi roagă să se informeze, atâta tot, iar liceenii promit în cor că vor merge să voteze pe 26 mai.

„Nu știu sincer dacă voiam să votez prima oară la alte alegeri. Dar am învățat ceva, am învățat că trebuie să ies la vot”, îmi spune Onur.

Gabriel și Mădălina nu au cum să știe dacă misiunea lor a avut sau nu succes, dar știu că au încercat să ducă vorba mai departe, să spună și generației Z de ce e important să trimită oameni chiar și în Parlamentul European.

vot
Marius Furtună, directorul Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu din Medgidia

Recunosc că liceenii păreau mai ușor de controlat atunci când erau în număr mai mic și s-au simțit mai ascultați cu o zi înainte, atunci când au făcut același lucru la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Medgidia.

„Noi suntem un liceu de elită, dar nici copiii noștri nu au un spirit civic foarte dezvoltat. Încercăm să-i împingem spre voluntariat, dar am impresia că sunt buni executanți, dar nu au inițiativă. Și atunci, orice întâlnire cu cineva din afara liceului este perfectă pentru ei”, îmi spune directorul Marius Furtună.

Crede că are o obligație morală să le spună elevilor că trebuie să voteze. Dar chiar și așa, nu se simte prea ascultat.

„Ieri am constatat că toți elevii prezenți au spus că vor merge să voteze. Poate au făcut asta din complezență ori poate că nu voiau să intre în contradicție cu noi. Dar eu îi simt mai conectați ca în alți ani”, zice Furtună.

Gabriel pleacă împăcat și speră să mai facă două drumuri până acasă înainte de 26 mai. Că poate din om în om crește și prezența aia printre tineri la alegerile pentru Parlamentul European.

Editor: Gabriel Bejan